Ponta vrea regandirea relatiei cu Rusia

Articol publicat in sectiunea Politică externă pe data 16 decembrie 2013

victor-ponta1Premierul Ponta a declarat ca in 2014 trebuie redeclansata si regandita relatia cu Rusia, in termeni pragmatici si economici, si a pledat pentru stabilirea unor obiective de politica economica externa pe care s-a aratat disponibil sa le discute cu liderii opozitiei, precum Predoiu sau Ungureanu.

Victor Ponta a reafirmat, luni, in cadrul unei conferinte a Institutului Aspen Romania, buna credinta si fidelitatea Romaniei fata de Uniunea Europeana sau de parteneriatul transatlantic, dar a aratat ca, in relatiile sale economice, Romania trebuie sa tina cont, asa cum nu a facut intre 2009-2012, de faptul ca lumea are patru puncte cardinale.

In context, premierul a pledat pentru dezvoltarea sau reluarea bunelor relatii cu tari din Asia, zona Golfului sau Africa, si a anuntat o regandire a relatiilor cu Rusia.

„Asumandu-mi toate polemicile politice, da, cred ca anul viitor trebuie sa redeclansam, sa regandim o relatie cu Rusia. Ca o sa le spunem ca nu mai facem scutul antiracheta? Nici vorba! O sa-l facem! Ca nu sprijinim Moldova sa se integreze in Uniunea Europeana?! Bineinteles ca o sprijinim! Nu stiu daca o sa ne apucam noi acum, cu forta, sa o luam sa o lipim de noi si nu stiu daca asta e ideea cea mai buna. Eu cred ca trebuie sa-i convingi, nu trebuie sa-i iei cu forta pe cei din Moldova, dar acestea sunt obiective si sunt interese nationale pe care nimeni nu le pune sub semnul intrebarii. Sa ai o relatie mai pragmatica, in primul rand economic, cu Rusia, in al doilea rand, sigur, politic, cred ca e lucru care nu poate fi decat in beneficiul Romaniei, asa cum sunt toate celelalte relatii cu tarile din afara Uniunii Europene”, a declarat Ponta.

Acesta a aratat ca Romaniei ii lipseste sau ii va lipsi „doar in 2014” capacitatea de a stabili un set de obiective nationale de politica economica externa pe care sa le adopte toti liderii politici si sa le respecte indiferent de schimbarile politice sau de lideri. Premierul roman s-a aratat dispus sa discute un astfel de set de obiective cu lideri ai opozitiei, printre care i-a amintit pe Catalin Predoiu si Mihai-Razvan Ungureanu.

Decizie istorica: „Limba romana, limba oficiala in R. Moldova”

Curtea Constitutionala de la Chisinau a stabilit, joia trecuta, ca limba oficiala a Republicii Moldova este „limba romana, nu limba moldoveneasca in baza grafiei latine”, conferind statut de norma constitutionala Declaratiei de Independenta a tarii, adoptat in august 1991.

Cu aproape o saptamana mai devreme, pe 29 noiembrie, Republica Moldova, reprezentata de premierul Iurie Leanca, a parafat la Vilnius Acordul de Asociere cu UE, care urmeaza sa fie semnat in septembrie 2014. In doar cateva saptamani, Republica Moldova si-a afirmat doua optiuni majore, pentru indeplinirea carora vointa politica trebuie sa fie pe masura, intrucat realizarea lor nu este garantata. Pe de o parte, aderarea la UE, initiata prin parafarea Acordului de Asociere la UE, la summit-ul de la Vilnius, reprezinta un proces anevoios, iar pe de alta parte, decizia Curtii Constitutionale de a recunoaste limba romana ca limba de stat nu este obligatorie, depinzand de o majoritate constitutionala in Parlament.

Supuse amenintarilor Rusiei, fie prin embargoul impus deja exportului de vinuri, fie prin aluzii la separarea Transnistriei, cele doua obiective ale Chisinaului au nevoie de o ampla campanie de comunicare si de sustinere, sustin analistii. Vizita simbolica a secretarului de stat american la Chisinau este un prim pas important in aceasta directie, mai comenteaza presa internationala.

Oficial rus: „R. Moldova va fi inghitita de Romania”

Republica Moldova va fi inghitita de Romania daca va urma „optiunea europeana”, a anuntat pe contul sau de Twitter presedintele Comisiei de Politica Externa din Duma de Stat, Aleksei Puskov, citat duminica seara de Komsomolskaia Pravda, in pagina electronica. „«Optiunea europeana» ar insemna un castig pentru o elita restransa, poporul nu castiga si nici nu pierde, iar ea va fi inghitita de Romania”, a scris pe contul sau de Twitter Aleksei Puskov, presedintele Comisiei de Politica Externa din Duma de Stat, Camera inferioara a parlamentului rus.

Anterior, Puskov s-a remarcat cu alta apreciere, potrivit careia decizia Curtii Constitutionale din Republica Moldova de a recunoaste limba romana drept limba oficiala este „un pas spre despartirea de Transnistria”.

 

Vizita istorica la Chisinau

Cel mai important eveniment pentru politica externa a Chisinaului este vizita simbolica a secretarului de stat SUA, John Kerry, din data de 4 decembrie, vizita ce a avut loc in cadrul turneului sau de 4 zile (3-6 decembrie) in Europa si Orientul Mijlociu. La Chisinau, secretarul de stat (de altfel, primul sef al diplomatiei americane care a facut o asemenea vizita in Republica Moldova) a avut intrevederi cu presedintele Nicolae Timofti, cu premierul Iurie Leanca si cu presedintele Parlamentului, Igor Corman, iar principalele subiecte abordate au tinut de relatiile bilaterale dintre statele pe care le reprezinta si parcursul european la care s-a ancorat Republica Moldova. Principalul motiv al vizitei sale este sustinerea RM in parcursul sau spre Occident in contextul presiunilor pe care, mai mult ca sigur, Federatia Rusa va incepe sa le puna, in speranta ca va avea acelasi succes cu leadership-ul de la Chisinau, ca si cu cel de la Kiev, si de a incuraja guvernarea actuala sa continue reformele necesare inspre o viitoare integrare europeana.

„Vreau sa va felicit pe dumneavoastra si guvernul dumneavoastra pentru pasii importanti pe care ii faceti. Suntem convinsi ca orice tara trebuie sa aiba dreptul sa aleaga cu cine vrea sa se asocieze”, a declarat acesta in cadrul conferintei tinute.

Presedintele Nicolae Timofti nu a intarziat sa mentioneze vulnerabilitatea in care se afla statul sau, in contextul parafarii Acordului de Asociere cu UE, cu Federatia Rusa care cel mai probabil va miza pe cartea recunoasterii regimului separatist transnistrean. Presedintele Timofti a solicitat astfel ajutorul SUA in mentinerea pacii in zona Nistrului:

„Ne putem astepta in timpurile urmatoare la provocari in regiunea transnistreana si gagauza, pentru destabilizarea situatiei politice de la Chisinau. Va spunem deschis ca avem nevoie de o participare puternica a Statelor Unite pentru asigurarea securitatii in regiune”, au fost cuvintele sale.

Presedintele a fost sustinut si de catre Vlad Filat, care a accentuat nevoia de ajutor a SUA, mai ales ca aceasta este parte a forului 5+2 de solutionare a conflictului transnistrean: „Statele Unite sunt parte in procesul de reglementare a conflictului transnistrean si in relatiile sale bilaterale are posibilitatea sa influenteze procese cu caracter bilateral. Faptul ca aceste relatii se bucura de o asemenea substanta e foarte imbucurator”, a spus acesta.

In lumina embargoului pus de Rusia la inceputul lunii septembrie pentru vinurile din Republica Moldova, Kerry a vizitat si Cricova, locul unde a avut loc o expozitie de astfel de vinuri, pe care vecinul rus le-a refuzat si care vor incepe sa apara pe piata occidentala. Kerry a declarat pe un ton optimist ca angajamentul R. Moldova de a intreprinde reformele necesare integrarii „va inspira in mare masura investitiile si increderea crescuta a institutiilor financiare”.


Comentarii

Spune-ti si tu parerea!