AGRICULTURA BRITANICĂ, FĂRĂ ROMÂNI?!

Articol publicat in sectiunea Muncă, Reportajul săptămânii pe data 7 aprilie 2014

Diaspora romaneasca_Agricultura britanica, fara romani

Eliminarea restricţiilor nu îi va „goni” pe români şi bulgari de la „muncile câmpului” din regat, deşi pe fermierii britanici îi cam sperie acest gând…

De şapte ani, agricultura britanică „a dus-o bine” datorită câtorva zeci de mii de est-europeni, care trudesc la strângerea recoltelor bogate de legume şi fructe ale Regatului Unit. Pentru proprietarii culturilor agricole, această forţă de muncă româno-bulgară a asigurat stabilitate într-un domeniu în care prea puţini localnici s-ar lăsa convinşi să lucreze. În acelaşi timp, munca în fermele britanice a fost considerată o şansă la reuşită pentru mulţi locuitori ai satelor României sau Bulgariei, „buni de muncă”, dar care se simţeau „încovoiaţi” de greutăţi în ţările lor natale.

Părea o colaborare reciproc avantajoasă, care a fost „bulversată” de momentul 1 ianuarie 2014. Britanicii se tem acum că numeroşi români şi bulgari vor profita de noile libertăţi câştigate pe piaţa muncii pentru a alege locuri de muncă mai uşoare şi mai bine plătite.

În realitate însă, în satele est-europene, numeroşi ţărani care îşi duc traiul în sărăcie ar accepta fără ezitare să transpire pe ogoarele britanice, pentru a câştiga… lire sterline.

 

 

În aşteptarea ţăranului român…

 

Programul guvernamental SAWS pentru lucrători agricoli sezonieri ce oferea, anual, zeci de mii de locuri de muncă pentru români şi bulgari în fermele de pe întinsul Marii Britanii a devenit inaplicabil, începând de la 1 ianuarie 2014. Decizia luată de guvernanţii de la Londra i-a speriat pe fermierii de pe întinsul Regatului Unit şi i-a pus pe gânduri pe analiştii pieţei muncii. Vor mai accepta oare românii şi bulgarii să lucreze în condiţii grele şi pe salarii relativ mici, în agricultura britanică?

„Nu intenţionăm să prelungim Seasonal Agricultural Workers Scheme (SAWS) pentru lucrători din afara Spaţiului Economic European. Credem că forţa de muncă neocupată din Regatul Unit şi Uniunea Europeană va reuşi să acopere locurile de muncă disponibile în agricultura britanică”, declara, la finele anului trecut, Mark Harper, pe atunci ministru al imigraţiei din regat.

Decizia Guvernului de la Londra de a renunţa la programul SAWS a fost luată la sugestia Migration Advisory Comitee (MAC), organism independent care oferă consultanţă guvernanţilor în probleme referitoare la migraţie. Guvernanţii au apreciat că este puţin probabil ca desfiinţarea schemei SAWS să ducă la o criză imediată în agricultura din regat.

 

Agricultura, o alternativă ca oricare alta…

Maxim 21.250 de persoane din România şi Bulgaria aveau dreptul să lucreze în fiecare an în fermele britanice prin intermediul programului Seasonal Agricultural Workers Scheme. Mulţi dintre aceştia nici nu erau agricultori. Unii doar se foloseau de libertăţile oferite de acest program pentru a obţine un job legal în Regatul Unit. Cu ajutorul SAWS, ei puteau lucra doar ca sezonieri, adică pe o perioadă de cel mult şase luni, pe baza unui permis de muncă special.

Românii şi bulgarii care au obţinut în acest fel un loc de muncă în fermele din regat au constituit o treime din necesarul forţei de muncă din agricultura britanică, rezultă dintr-o informare redactată de reprezentanţii Ministerului de Interne Home Office şi destinată parlamentarilor britanici.

Mulți dintre cei care lucrează ogoarele acestei ţări nu provin, însă, din România ori Bulgaria. Jumătate din numărul total al lucrătorilor agricoli din regat a fost reprezentat, până la 1 ianuarie 2014, de către cetăţenii europeni din grupul de state A8, admise în UE în 2004. Aceştia au avut şi au în continuare libertatea de a munci în fermele de pe întinsul regatului fără a se supune limitărilor programului SAWS. Iar de la începutul acestui an, românii şi bulgarii o pot face exact în aceleaşi condiţii. În consecinţă, ei pot opta pentru munca la fermă, fără a ţine cont de prevederile „defunctului” SAWS care a funcţionat în ultimii şapte ani sau pot să aleagă munca în diverse alte domenii mai bine plătite şi mai puţin solicitante.

 

Criză de români în fermele britanice

Numărul lucrătorilor din fermele britanice ar putea fi totuşi mai mic cu o treime începând cu acest an, dacă românii şi bulgarii ce obişnuiau să câştige bani muncind pe ogoarele regatului vor profita de drepturile proaspăt câştigate odată cu liberalizarea pieţelor muncii din UE.

Renunţarea la aplicarea Seasonal Agricultural Worker Scheme (SAWS) pentru români şi bulgari va declanşa o creştere a costurilor forţei de muncă şi va provoca scumpirea fructelor şi legumelor, se atrăgea atenţia în ultimul raport al Comitatului Consultativ pentru Migraţie (Migration Advisory Committee – MAC).

„SAWS nu a fost nicidecum un program care a oferit locuri de muncă imigranţilor în dauna forţei de muncă locale. În realitate, chiar a existat un deficit al forţei de muncă în agricultură şi de aceea a fost nevoie de instituirea acestei scheme”, avertiza şi profesorul David Metcalf, preşedintele MAC. El adăuga că actuala situaţie din agricultura britanică dă naştere unei probleme „spinoase”. „Sectorul agricol a funcţionat până acum datorită lucrătorilor necalificaţi, în mare parte imigranţi. Iar acum se pune întrebarea dacă este posibil ca forţa de muncă autohtonă să accepte toate aceste locuri de muncă disponibilizate”, a spus David Metcalf.

 

 

Semnal de alarmă

tras de fermierii din Kent…

 

Agricultura britanică riscă să intre în colaps în absenţa forţei de muncă sezoniere asigurată de imigranţii veniţi în special din Europa de Est, respectiv din România şi Bulgaria, atrăgeau atenţia reprezentanţii organizaţiilor de fermieri din comitatul Kent (sud-estul Angliei), la începutul acestui an.

Românii şi bulgarii care obişnuiau să muncească anii trecuţi în agricultura britanică pot opta în prezent pentru locuri de muncă din orice domeniu de activitate, ca urmare a liberalizării pieţei muncii după 1 ianuarie 2014, au atras atenţia fermierii din sud-estul Marii Britanii.

„Munca la cules de fructe şi legume este foarte solicitantă din punct de vedere fizic. Românii şi bulgarii pot alege acum alte joburi, în cafenele, de pildă, sau în domeniul construcţiilor”, afirma Kevin Attwood, preşedintele filialei regionale a Uniunii Naţionale a Fermierilor (NFU), fermier în micuţa localitate Doddington. Acesta adăuga cu îngrijorare că unii dintre români şi bulgari, care vor accepta totuşi să muncească în ferme, o vor face doar pe termen scurt, până vor obţine numărul de asigurare obligatoriu National Insurance Number, ce le va permite să lucreze legal oriunde în Marea Britanie.

„Asistăm în prezent la destructurarea forţei de muncă de care am beneficiat în agricultură în ultimii ani”, a mai spus Kevin Attwood, citat în publicaţia Kent News.

——————————————

Kent. Principala zonă fructiferă

a Regatului Unit

 

Mulţi dintre cei aproximativ 22.000 de români şi bulgari ce au avut dreptul să lucreze anual, în condiţii legale, în fermele din Regatul Unit, până la 1 ianuarie 2014, în conformitate cu programul SAWS, ajungeau la culesul fructelor, în fermele din comitatul Kent, situat în sud-estul Angliei.

Terenul agricol din zonă reprezintă doar 3% din întreaga suprafaţă arabilă a Angliei, dar asigură în jur de 40% din totalul producţiei fructifere din întreaga ţară.

Mai puţin de 3% din totalul celor care lucrează în fermele de pe întinsul comitatului Kent este asigurat de forţa de muncă locală.

„Lucrătorii autohtoni «strâmbă din nas» când aud de munca grea din agricultură, în principal la culesul fructelor şi legumelor. În consecinţă, angajatorii locali i-au primit cu satisfacţie pe muncitorii imigranţi”, se susţine într-un articolul publicat recent de o revistă de specialitate a agriculturilor din sud-estul Marii Britanii.

Circa 2.200 de ferme îşi desfăşoară activitatea în regiunea care se întinde din vecinătatea Londrei şi până pe coasta sudică a regatului. Acestea oferă locuri de muncă pentru aproximativ 13.000 de lucrători agricoli.

——————————————

 

 

Decât sărac în România,

mai bine agricultor în Kent

 

Viorel Ene are 21 de ani şi este unul dintre tinerii care au plecat din satele româneşti pentru a face bani muncind „câmpurile” Marii Britanii. El a venit pentru prima dată în Regatul Unit în aprilie 2013, ca să lucreze într-o fermă mare din regiunea Kent, specializată în cultivarea fructelor.

 

Condiţii grele…

Aproximativ 700 de oameni plecau la cules de fructe, zi de zi, în ferma în care Viorel a ajuns prin intermedierea unei agenţii de recrutare a forţei de muncă din Craiova. Cea mai mare parte a acestei forţe de muncă provenea din estul Europei. „Cei mai mulţi erau bulgarii şi lituanienii, urmaţi de români. Dar veneau acolo la muncă şi spanioli”, ne-a mărturisit Viorel.

El a lucrat acolo în condiţii foarte grele, timp de cinci luni, având în vedere că, din punct de vedere legal, avea voie să desfăşoare o activitate neîntreruptă de maximum o jumătate de an, în agricultura britanică.

„Erau condiţii de muncă extrem de dificile, iar cele de cazare lăsau de dorit”, ne-a mai dezvăluit Viorel. El şi-a amintit cum lucrătorii agricoli erau puşi să locuiască în pavilioane de câte 12 camere. În fiecare încăpere stăteau câte cinci persoane. „Cel mai rău era că nu aveam încălzire. În primele săptămâni după ce am ajuns acolo, când încă era frig afară, dormeam cu gecile pe noi şi înfofoliţi în pături. Camerele aveau doar paturi şi dulapuri, nimic altceva. Iar bucătăriile erau folosite în comun”, a continuat tânărul din România. Pentru aceste condiţii de cazare, fiecare persoană plătea 40 de lire sterline pe săptămână.

Ziua de muncă într-o astfel de fermă începea la primele ore ale dimineţii. Se muncea la cules de cireşe, mere, zmeură sau fragi. „Eu fiind nou şi tânăr eram repartizat cel mai des la zmeură, unde este munca cea mai grea. La mere şi cireşe erau trimise mai cu seamă femeile”, îşi aminteşte Viorel Ene. Se muncea zi de zi, incluzând sâmbetele şi duminicile. „Aveam liber doar în zilele de marţi. În rest munceam zilnic. Plecam la treabă la 4:00 dimineaţa şi nu ne mai întorceam decât pe la ora 8:00 sau 9:00 seara. Aveam norme de lucru foarte mari. Îmi amintesc că la cules de zmeură trebuia să predai zilnic 40 de lădiţe pline, indiferent că era vreme bună sau ploua”, mai spune tânărul din România.

——————————————

„Pentru cine vine acolo contează banii, nu unde munceşte şi ce munceşte!”

Viorel Ene, 21 de ani

——————————————

 

„M-aş întoarce acolo oricând”

Viorel Ene este gata să se întoarcă iar la muncă în agricultura britanică. Nici munca istovitoare şi nici condiţiile de locuit precare din fermele britanice nu l-au convins să renunţe. Şi susţine că mulţi dintre ţăranii care trăiesc în condiţii de sărăcie profundă prin satele româneşti ar proceda exact ca şi el.

„Pentru cine vine acolo contează banii, nu unde munceşti şi ce munceşti!”, spune Viorel cu hotărâre în glas. El dă din mâini a nepăsare când îi spun că fermierii britanici se tem că vor rămâne fără forţa de muncă ce le-a fost asigurată prin lege, până la sfârşitul anului trecut, de către români şi bulgari.

„Sunt mulţi români care ar veni oricând să lucreze în agricultură, în Marea Britanie. Toţi prietenii mei, împreună cu care am fost astă vară la ferma din Kent, ar vrea să se întoarcă să muncească acolo. Iar din sat de la mine sunt şi mai mulţi oameni care ar accepta fără să stea pe gânduri un asemenea loc de muncă, dacă li s-ar da o astfel de ocazie”, ne asigură tânărul.

Viorel se pregăteşte să revină în Marea Britanie după sărbătorile de Paşte. Nu ştie dacă va mai reuşi să găsească un loc de muncă disponibil într-o fermă britanică, dar este hotărât să accepte orice fel de condiţii de lucru. „Pentru că în România nu ai ce să faci…”, adaugă Viorel Ene cu dezamăgire…

——————————————

Românii şi bulgarii,

benefici pentru comitatul Kent

 

Cel mult 8.600 de români şi bulgari s-ar putea stabili în comitatul Kent din sud-estul Angliei în următorii ani, se estimează într-un raport realizat de administraţia publică locală din zonă. Ei ar putea constitui o solicitare suplimentară pentru şcolile şi spitalele din zonă, generând costuri ce se cifrează la peste trei milioane de lire sterline, susţine Paul Carter liderul consiliului local din Kent. Munca lor va aduce contribuţii la bugetul local în valoare de aproximativ 70 milioane de lire sterline, conform aceluiaşi raport.

„Chiar dacă o mare parte din beneficiile economice rezultate de pe urma imigranţilor va ajunge la bugetul naţional, majoritatea acestora se vor resimţi la nivel local, prin reducerea costurilor serviciilor publice din Kent”, se concluzionează în raportul amintit.

——————————————

Pagina 1 din 2:Pagina următoare

Autori articol: Marcel Istrate, Oana Padureanu

Comentarii

O parere la “AGRICULTURA BRITANICĂ, FĂRĂ ROMÂNI?!”

  1. Jokero Spune:

    Sanatate si nu avea dus si zile libere Doamne eu cred ca odata ma duceam si dupaia ma mai angajam si prin tara.

Spune-ti si tu parerea!