Alergii de vară

Articol publicat in sectiunea Sănătate pe data 3 iulie 2014

alergii_vara_website

Alergiile de vară sunt practic imposibil de ocolit, în condiţiile în care factorii care le declanşează sunt prezenţi peste tot. Cu toate acestea, se pot diminua simptomele alergice evitând expunerea la alergenii principali: soare, polen şi înţepături de albine şi viespi.

Alergia la graminee

Aşa-numita „febră de fân” debutează în perioada polenizării următoarelor plante cu spice: cereale, ierburi înalte, lucernă etc. Particulele invizibile de polen sunt răspândite de vânt, declanşând reacţii alergice în cazul persoanelor sensibile.

Pot apărea două categorii de reacţii alergice la polen: cele mai frecvente sunt simptomele respiratorii şi, mai rar, apar reacţii cutanate. Simptomele respiratorii sunt dominate de rinită: secreţii nazale apoase şi strănuturi repetate. În cazul inflamaţiei severe a mucoasei nazale apar: obstrucţia nazală (nas înfundat) şi tusea uscată. Din tabloul manifestărilor alergice face parte şi pruritul nazal (mâncărimi, furnicături), senzaţie care difuzează în faringe, pacientul acuzând aşa-numita „mâncărime în gât”. Foarte frecvent simptomele respiratorii sunt asociate cu lăcrimare, senzaţie de mâncărime la nivelul ochilor, umflarea pleoapelor.

Persoanele alergice la polenul gramineelor trebuie să limiteze expunerea la polen prin respectarea următoarelor măsuri:

  • închiderea ferestrelor între orele 4:00 şi 16:00, deschizându-se doar în timpul nopţii;
  • nu se deschid ferestrele când bate vântul;
  • hainele cu care aţi fost îmbrăcaţi afară nu se pun în dormitor;
  • echiparea automobilului cu filtre de polen, deplasarea cu geamurile închise şi rularea cu viteză redusă pentru a împiedica pătrunderea polenului în maşină.

Înţepăturile de albine şi viespi

Înţepătura albinei este diferită de cea a viespii. Albina utilizează acul doar pentru a se apăra, de aceea de multe ori acesta rămâne în pielea victimei, pe când viespea atacă şi poate înţepa cu acul de mai multe ori. Acul albinei trebuie scos cu atenţie, pentru a nu elibera o cantitate suplimentară de venin (glanda cu venin rămâne deseori fixată de acul rămas în piele). Apoi zona respectivă se spală cu apă şi săpun, se aplică un dezinfectant local şi un cub de gheaţă sau o compresă rece. În mod obişnuit, înţepătura de albină sau viespe se soldează cu o reacţie locală imediată: o zonă umflată şi înroşită, cu diametrul de 1-2 cm, senzaţie de durere sau usturime, urmată de mâncărime (prurit). Aceste simptome dispar de obicei după una sau două zile. Persoanele alergice pot dezvolta reacţii locale imediate, de intensitate medie, cu erupţie şi urticarie întinsă. În cazurile grave apar ameţeli, vărsături sau şoc anafilactic, manifestat prin umflarea buzelor şi gâtului, respiraţie dificilă, puls accelerat, transpiraţii reci, paloare, hipotensiune arterială, lipotimie, uneori cu ameninţarea vieţii. În cazul unei persoane înţepate care este cunoscută ca fiind alergică la veninul albinelor sau viespilor sau care a suferit multiple înţepături ori dacă acestea sunt în zone sensibile (gură, nas, faţă), se impune prezentarea de urgenţă la camera de gardă a celui mai apropiat spital.

Persoanele alergice la veninul insectelor trebuie să poarte în permanenţă asupra lor o trusă antialergică, prescrisă de medic şi disponibilă în farmacii. De asemenea, alergicii pot urma un tratament de desensibilizare la veninul albinelor sau viespilor.

Reacţii fotoalergice

O persoană din zece se poate confrunta vara cu o alergie usturătoare. Reacţiile fotoalergice provocate şi agravate de soare apar pe zonele expuse sub forma unor pete mari înroşite, asemănătoare arsurilor solare, pe suprafaţa cărora îşi fac apariţia băşicuţe însoţite de mâncărimi. Alergia la soare este mai frecventă în rândul femeilor (raportul fiind de nouă cazuri la femei contra unui caz la bărbaţi) cu vârste între 15 şi 35 de ani. Reacţii fotoalergice locale pot apărea atât la persoane care au pielea sensibilă, dar şi la cele cu piele normală care se află sub tratament cu unele medicamente fototoxice: tetracicline, antiinflamatoare nesteroidiene, antidepresive, somnifere, anticoncepţionale, diuretice, antifungice ş.a.

Reacţiile cutanate sunt asemănătoare arsurilor solare, urmate de erupţie, urticarie. În final, pe zonele respective rămân pete pigmentare brun-roşcate sau vineţii. Reacţii fotoalergice pot apărea şi din cauza unor produse cosmetice sau parfumuri. Conservanţii, uleiurile esenţiale, excipienţii din cosmetice şi parfumuri, contact cu lumina soarelui, duc la apariţia unor pete maronii pe zonele expuse (gât, faţă, braţe).

Tratament

Există medicamente antihistaminice eficace care blochează receptorii histaminei, o substanţă produsă de corp în caz de alergie. La un pacient cu alergie sezonieră, medicul poate eventual să administreze o injecţie cu cortizon. Acest tratament, eficient timp de un an, are o acţiune importantă asupra acestui gen de patologie, dar cu inconvenientele cortizonului, care sunt numeroase: scăderea imunităţii, retenţia de apă, decalcifiere, creşterea în greutate. Acestea apar odată cu administrarea prelungită şi repetată a medicamentului. De aceea, cortizonul se utilizează numai pe parcursul alergiei.

Autor articol: Diana Roman

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!