Alimentaţia corectă a omului modern

Articol publicat in sectiunea Sănătate pe data 13 noiembrie 2015

Young woman with grocery bag full of fresh vegetables on a moderCercetările efectuate în ultimii ani au scos la iveală faptul că oamenii mănâncă mult şi în general carne, iar cei care sunt vegetarieni se otrăvesc cu îngrăşămintele folosite la creşterea plantelor.

Ultimele statistici arată că oamenii care se hrănesc mai ales cu plante sunt mai slabi, au tenul mai curat şi au un randament intelectual aparent mai mare. Medicii spun însă că, pe termen lung, lipsa proteinelor din alimentaţie provoacă boli grave, ce pot apărea oriunde în organism.

Când spunem „vegetarieni” ne referim la oamenii care nu mănâncă niciodată carne, ouă sau produse lactate. Dar, în realitate, rareori persoanele înregimentate acestui stil de viaţă sunt chiar atât de exclusive.

Cei mai mulţi vegetarieni acceptă să consume ouă şi produse din lapte, iar unii acceptă chiar şi carnea de peşte sau fructele de mare. Conform unui studiu publicat recent de revista „Nature”, aceştia din urmă sunt – de fapt – cei mai sănătoşi.

 

Corpului nu-i plac extremele

Există oameni care se hrănesc numai cu cereale şi fructe şi care cred sincer că omul trebuie să se hrănească precum maimuţele, ca să fie în acord cu natura corpului său animal. Dar niciunul dintre ei nu excelează ca inteligenţă. Motivul?

Lipsa proteinelor şi a grăsimilor nesaturate împiedică buna funcţionare a celulei în general şi a celei nervoase în special. În plus, plantele de azi nu mai conţin ceea ce conţineau odinioară, atât din cauza sărăcirii solurilor, cât – mai ales – din cauza chimicalelor (pesticide, îngrăşăminte) cu care sunt tratate.

Există şi ceilalţi, care se declară de la ei putere „carnivori”, dar aceştia sunt de regulă obezi, suferă de ficat şi de rinichi, sau sfârşesc  prin a deveni diabetici sau cardiaci, din cauza excesului de substanţe nutritive pe care îl presupune un regim alimentar bazat pe cantităţi mari de proteine. Concluzia nu poate fi decât una singură: corpului uman nu-i plac extremele şi de aceea nu este perfect sănătos decât atunci când e hrănit corespunzător.

 

„Corect” din punct de vedere alimentar

  1. Conform studiilor făcute într-o clinică ce luptă împotriva obezităţii din Boston, Statele Unite, un regim alimentar corect pentru omul modern conţine, în mod necesar, cantităţi mici de alimente. Prin urmare, e foarte important să nu mâncăm la nicio masă până când apare senzaţia de saţietate.
  2. Amestecul făcut din zeci de alimente diverse este mai puţin hrănitor decât o masă la care se mănâncă trei-patru (cel mult şapte) tipuri de mâncare. Alegerea acestora trebuie să fie făcută în aşa fel încât să nu consumăm, la aceeaşi masă, produse care se exclud din punct de vedere chimic. Astfel, evreii niciodată nu consumă, în aceeaşi zi, produse lactate şi produse din carne. Talmudul le recomandă „zile” de carne şi „zile” de lapte.

Multă vreme nu a existat o motivaţie ştiinţifică a acestei excluderi tradiţionale, dar studiile făcute la Boston au confirmat pe deplin obiceiul lor. Conform experienţelor, în timpul procesului de digerare a produselor lactate, sistemul digestiv e plin de anumite tipuri de enzime care „atacă” proteinele din carne şi formează împreună nişte nitriţi imposibil de digerat, ce otrăvesc întâi ficatul şi apoi întreg organismul.

  1. Mestecatul prelungit şi consumul hranei în condiţii plăcute sunt de asemenea condiţii importante. Mestecatul mai mult timp al unei înghiţituri reduce cantitatea de alimente consumate în timpul obişnuit al mesei. O conversaţie plăcută şi pauzele mari între înghiţituri ne pot ajuta suplimentar în acest sens. Starea psihică de bine este însă factorul esenţial.

Americanii spun că, dacă la o masă două persoane se ceartă, hrana devine otravă pentru ambele, dar şi pentru toţi cei din jur. Ora în care ne hrănim este pentru creier un moment plăcut, când el primeşte o porţie importantă de serotonină, produsă la gândul acestei plăceri. Când suntem fericiţi, tot mecanismul digestiv funcţionează perfect. Şi, dimpotrivă, la cea mai mică indispoziţie, fluidele implicate în procesul digestiei se dereglează (mulţi cunosc senzaţia de greaţă provocată de teama de dinaintea unui examen, de pildă) şi ar fi mult mai bine să renunţăm complet la o masă dacă, dintr-un motiv sau altul, ne-am supărat.

  1. Siesta de după masă nu trebuie să fie eliminată. Mulţi oameni, care au auzit din multe surse că e bine să faci mişcare, greşesc în acest punct. Cu un elan demn de fapte mai măreţe, ei se avântă în plimbări obligatorii după masă şi se laudă la toată lumea că numai aşa e corect. Dimpotrivă, studiile ştiinţifice spun cu totul altceva.

Toate animalele se „odihnesc” după masă şi există un motiv chimic pentru acest comportament.

Crecetătorii au dovedit că în timpul mersului sistemul endocrin se mobilizează şi produce tironină, un hormon care „atacă” grăsimile stocate şi le transformă în energie, necesară pentru hrănirea muşchilor. Deşi, aparent, mersul ar putea consuma glucidele care tocmai au fost introduse în organism în timpul mesei, în realitate, două procese importante se suprapun: consumul şi stocarea.

Hormonii eliberaţi pentru transformarea glucidelor abia consumate în grăsimi se „contrazic” cu cei care vor exact invers, iar efectul este o stare de nervozitate şi disconfort, foarte dăunător pe termen lung.

  1. Proteinele din carne se consumă înainte de siestă, adică la masa de prânz. Dimineaţa se recomandă ouăle şi glucidele, iar seara, supe, salate şi fructe. Această disociere alimentară ajută mult organismul omului modern, care nu e nevoit să tremure de frig noaptea sau să alerge în timpul zilei ca să vâneze şi să adune fructe. Oul fiind un aliment complet, destinat hrănirii puiului, declanşează toate mecanismele necesare vieţii. Suplimentul de glucide (sub formă de miere sau dulceaţă) ajută creierul să intre în regim maxim de funcţionare.

Cercetătorii ne garantează: creierul nu se hrăneşte decât cu glucide şi nu trebuie să-l înfometăm! Când suferă de foame (aşa cum se întâmplă atunci când excludem complet pâinea şi dulciurile din alimentaţie), el declanşează un mecanism de autoapărare şi depune „orbeşte” tot ce mâncăm.

Acest mecanism îl moştenim din lumea animală şi este menit să ajute orice organism viu pe timp de iarnă sau în timpul unei secete, adică în situaţie de „criză”. Aşa se explică de ce majoritatea regimurilor de slăbire eşuează, întrucât excluderea unor alimente provoacă dezechilibre mult mai mari decât simpla supraalimentaţie. Pentru ca un organism să înceapă să consume din depozitele adipoase, el trebuie să primească, desigur, raţii de mâncare mai mici decât are nevoie, dar cel puţin de trei ori pe zi.

Mesele trebuie să includă însă toate substanţele necesare vieţii, pentru că lipsa unui singur element, precum magneziul – de pildă – va da peste cap metabolismul glucidelor şi întregul sistem endocrin, iar efectele vor fi altele decât cele scontate.

Autor articol: Diana Roman

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!