Ancheta alegerilor prezidențiale 2014. Ambasadorul are răspunsurile. Așteaptă întrebări

Articol publicat in sectiunea Politică externă pe data 15 aprilie 2016

Londra_alegeri presedinte 2014_sectie vot Brent12_1

Cătălin Avramescu, ambasador al României în Finlanda în perioada alegerilor prezidențiale din noiembrie 2014, a declarat, după încheierea mandatului său, că niciun procuror nu i-a cerut să dea declarații în dosarele deschise atunci pentru împiedicarea votului românilor din diaspora. Într-o postare pe Facebook, Avramescu se întreabă „ce se mai întâmplă cu ancheta penală care are ca obiect restrângerea dreptului la vot a milioane de români din străinătate, la alegerile din noiembrie 2014”.

Fost consilier al președintelui Traian Băsescu, Avramescu a fost numit în funcția de ambasador în Finlanda și Estonia la data de 15 iunie 2011, iar mandatul său s-a încheiat recent, când noul președinte Klaus Iohannis a rechemat în țară 14 ambasadori, numind alți 19 in diverse state.

„Din câte cunosc, ambasadorii în funcție în acel moment nu au fost contactați de procurori. Cel puțin eu nu am fost. Mă întreb de ce. Infracțiunea s-a consumat la secțiile de votare de la ambasade și consulate. Faptul că sute de mii de români au fost umiliți, împiedicați sau bătuți pentru că au încercat să voteze este o consecință directă a ordinelor comunicate prin centrala MAE ambasadelor”, subliniază acesta.

Avramescu spune că, personal, are „conștiința împăcată”, pentru că în Finlanda, unde a fost ambasador, a cerut și a obținut două secții de votare la un total de circa 2.300 de români legal stabiliți.

„Au votat aproximativ 40% dintre aceștia. Sunt, din câte îmi pot da seama, cele mai bune cifre din diaspora. Pentru a vă face o idee, în Suedia sunt aproximativ 20.000 de români, care au avut doar o singură secție de votare. Cu toate acestea – și o spun ca fost președinte al secției de votare de la Tampere – au fost momente, mai ales în primul tur, în care am fost aproape să fim puși la pământ de «instrucțiunile» primite. Acestea erau în mod evident calculate să împiedice cât mai mulți alegători să își exprime opțiunea electorală”, susține el.

Diplomatul subliniază faptul că indiferent de funcția deținută, că este vorba despre ambasadori sau miniștri, „nimeni nu este deasupra legii”, așa că ancheta trebuie să se deruleze. „Nimeni nu are dreptul să împiedice o anchetă penală. Folosesc ocazia, la bilanțul mandatului meu în Finlanda, să mă delimitez încă o dată de cei care au comis această infracțiune gravă. După ce mă voi întoarce la București, am să fiu în măsură, dacă voi fi solicitat de procurori, să ofer informații precise despre ce s-a petrecut atunci”, a mai declarat fostul ambasador în Finlanda.

 

Dosarul votului din diaspora

În noiembrie 2014, zeci de mii de români care locuiesc peste hotare nu au putut vota la cele două tururi ale alegerilor prezidențiale din cauza numărului foarte mic de secții de votare deschise în străinătate. Unii au stat ore întregi la cozi fără a-și putea exprima votul, în unele capitale fiind chemate forțele de ordine pentru a-i îndepărta de secțiile de votare după închiderea urnelor. Imaginile postate pe rețelele de socializare au făcut înconjurul lumii, comentatorii politici susținând că guvernul Ponta a organizat prost alegerile intenționat, pentru a-l avantaja pe premier, care, în funcție fiind, a candidat în numele PSD.

Din cauza scandalului imens stârnit, Titus Corlățean și Teodor Meleșcanu au demisionat succesiv din funcția de ministru de externe. Procurorii au comasat toate plângerile primite într-un singur dosar penal, care a ajuns la Direcția Națională Anticorupție. În primă fază, anchetatorii au solicitat diverse acte de la instituțiile implicate în organizarea alegerilor, printre care Ministerul de Externe și Autoritatea Electorală Permanentă. Titus Corlățean a fost audiat la DNA, timp de mai multe ore, la începutul lunii octombrie, după care nu s-a mai auzit nimic despre dosar.

Autor articol: Amira Damian

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!