Anapoda

Articol publicat in sectiunea Editorialul săptămânii pe data 13 aprilie 2015

Sau nu. Dumnezeu știe. Dacă Dumnezeu, atât de prezent în spiritul nostru în armonia Paștelui, ar fi cumva preocupat de ce e anapoda pe lume și ce nu. Sincer, deși sunt un credincios destul de

silitor, absolut dar nepracticant, nu cred că Domnul tuturor lumilor cunoscute și necunoscte nouă, ar sta pe gânduri ca să determine cum ar trebui pus volanul mașinii, pe stânga sau pe dreapta. Adică sunt englezii loviți de dambla că le-au făcut pe toate invers, sau suntem noi țicniți că nu pricepem care e dreapta și care e stânga. Căci de la volan pleacă multe belele. Pe scurt, în UK trăiești pe stânga și uneori mai tragi cu ochiul la dreapta ca la o posibilă amantă pe care ți-ai fi dorit-o dacă ar fi fost de acord și soția și poate soția ar fi fost de acord dar tocmai e plecată la tropice cu un amant care conduce pe dreapta și nu răspunde la telefon fiindcă are mâinile ocupate. Așa că rămâi pe stânga și îți sucești mințile să nu calci pe cineva pe trecerea de pietoni sau să nu fi călcat, în sensul giratoriu, de o basculantă veche care cam scapă ciment. Fiindcă sensul giratoriu nu e rotund așa cum credeai, e rotund invers decât credeai. Și pietonii nu vin din direcția care credeai, vin cu o precizie demențială din direcția contrară. Și când vrei s-o iei la stânga într-o intersecție o iei abrupt, fără să-ți dai seama că ai luat-o, fiindcă nu e stânga pe care o știai, e o stânga răutacioasă și neașteptată, care își bate joc de tine și te pune față în față cu un autobuz supraetajat care are probleme cu frânele și te face tochitură fără să mai pună și usturoi. De obicei, e un autobuz roșu și, dacă mai ai timp până la impact, poți citi pe el publicitatea la ultimul film despre ultimul țărm, varianta britanică. În cazul în care scapi de autobuz și reușești să te încadrezi pe o bandă cât de cât decentă, la următorul viraj te așteaptă camionul vechi care cam scapă ciment. N-ai cum să-l vezi, fiindcă vine, ca toate celelalte autovehicole, de nicăieri. În ziarul nostru de azi regăsim toate aceste senzații tari, cu autobuzul roșu care vine din neant, cu intersecțiile pe unde nu trece nimeni dar te strivește brusc un buldozer, cu pietoni care se uită în dreapta și sunt atacați de o hoardă de mașini din stânga, sau invers, după caz. Fiindcă e lucru știut, dacă te uiți în stânga apare neapărat un șir de mașini de formula unu din dreapta. De aceea, UK rămâne una din țările în care surpriza e principala regulă. Pe care degeaba o înveți, căci odată ce ai înțeles că surpriza e principala regulă, începi să ai noi surprize, care confirmă regula, dar sprijină și excepția. Firește, toate astea n-au nici o legătura cu Paștele. Deși nu strică să te uiți de unde te-au pocnit ouăle.

Autor articol: Radu Ciobotea

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!