Arbitrajul pentru autonomia „Ținutului secuiesc”, respins la Strasbourg

Articol publicat in sectiunea Politică externă pe data 27 martie 2015

Cererea de arbitraj pentru autonomia „Ținutului secuiesc”, solicitată de mai multe consilii locale din județele Covasna, Harghita și Mureș, a fost respinsă marți, la Strasbourg, de Comisia de monitorizare a Congresului Puterilor Locale și Regionale (CPLRE) al Consiliului Europei.

Președinta delegației României la acest congres, Ludmila Sfârloagă, a declarat, pentru Agerpres, că cererea a fost respinsă pentru că „nu este de competența Congresului și a Consiliului Europei”. Potrivit acesteia, tema în cauză face subiectul unei dezbateri politice interne, prin urmare trebuie dezbătută în țară și nu la instanțele europene.

Cele 47 de consilii locale din județele Covasna, Harghita și Mureș care au solicitat sprijinul Consiliului Europei în vederea obținerii autonomiei „Ținutului secuiesc” au fost reprezentate la Strasbourg, printre alții, de către președintele Consiliului Județean Covasna, Tamaș Șandor, și primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, se arată într-un comunicat de presă transmis marți de către secretariatul delegației României la Congres.

„Dezbaterea a fost una foarte aprinsă, la aceasta participând membri din Franța, Italia, Finlanda, Portugalia și Republica Moldova (…) Chiar dacă prezența unui grup de aproximativ 20 de persoane de naționalitate maghiară, condus de șefa delegației Ungariei la CPLRE, a creat presiune asupra membrilor Comisiei, președinta delegației naționale a României, dna Ludmila Sfârloagă, a reușit, prin intervenția sa argumentată și hotărâtă, să obțină respingerea atât a arbitrajului cerut de reprezentanții „Ținutului secuiesc”, cât și a posibilității ca acest congres să trimită o misiune de monitorizare în România. Acest demers a avut sprijinul celorlalți membri ai delegației României”, se menționează în documentul citat.

Consiliul Național Secuiesc a cerut anul trecut celor 153 de consilii locale din județele Covasna, Harghita și Mureș să adopte câte o hotărâre în care să solicite crearea unei regiuni administrative autonome cu denumirea „Ținutul secuiesc”, care să fie ulterior înaintate Guvernului și Parlamentului României, forurilor europene și internaționale. La solicitarea acestuia, 47 de consilii locale din cele trei județe au adoptat proiectul de hotărâre privind autonomia, însă hotărârile au fost atacate în instanță de către prefecturi pe temei de nelegalitate, concret, pe motiv că această creare a unei regiuni autonome pe criterii etnice contravine Constituției României.

Într-o adresă transmisă anul trecut autorităților locale de către Prefectura Covasna, se menționa că aceste hotărâri promovează „separarea teritorială pe criterii etnice” și exced competențele autorităților locale, printre atribuțiile acestora neregăsindu-se aprobarea de documente privitoare la politicile statale în materia organizării administrației naționale, organizarea administrativ-teritorială sau stabilirea limbii oficiale pe teritoriul statului român.

 

„Orban, zgomot pentru Iohannis”

Președintele Klaus Iohannis ignoră retorica naționalistă a premierului ungar Viktor Orban și bine face, susține un maghiar mutat în Statele Unite, care este de părere că vociferările liderului maghiar nu reprezintă decât zgomot pentru șeful statului român, potrivit ziare.com.  

Este vorba despre Gyorgy Lazăr, care a ajuns în SUA în 1980, printr-un program de studii al UNESCO, pentru a-și termina doctoratul la Universitatea din Carolina de Nord. În următorii 25 de ani, Lazăr și-a focusat cariera pe partea financiară din domeniul tehnologiei, iar în ultimii doi ani, a început să scrie pentru diverse publicații în limbile engleză și ungară. Gyorgy Lazăr povestește, în debutul articolului său publicat în Hungarian Free Press, că recent a avut șansa să stea de vorbă cu Johannes Bloos, diplomat din cadrul Consulatului Germaniei din San Francisco. Bloos este sas, părinții lui au făcut parte din comunitatea vorbitoare de limba germană din Brașov, înainte să emigreze în Germania.

„Am vorbit despre un alt sas, noul președinte al României, domnul Klaus Iohannis. Victoria sa recentă a fost aproape un miracol, având în vedere că nu este ortodox, precum majoritatea românilor, ci protestant. Nu este nici măcar etnic român, ci sas, o minoritate vorbitoare de limbă germană care trăiește de 800 de ani în Transilvania. Înainte să fie președinte, Iohannis a fost primarul foarte respectat al Sibiului, un oraș din Transilvania, unde a redus corupția și a angajat măturători să păstreze străzile impecabile”, scrie Lazăr.

Potrivit acestuia, guvernul ungar a fost surprins de alegerea lui Iohannis în funcția de președinte al României. Totodată, premierul maghiar Victor Orban s-a autoproclamat liderul ungarilor din Bazinul Carpatic și a criticat România pentru politicile defectuoase pe care le aplică minorităților, dar mai ales, așa-zisa asuprire a maghiarilor.

„Acum câțiva ani, (Orban – n.r.) a intrat într-o dispută despre autonomie și drepturile minorităților cu fostul președinte al României, emoționalul Băsescu. Să nu vă așteptați la așa ceva de la Iohannis”, a punctat Lazăr.

Acesta a amintit că Iohannis a spus foarte clar că orientările sale merg spre Occident și că „ce se întâmplă acum în Ungaria nu e democrație, nu merge în direcția corectă”. Totodată, șeful statului român a stabilit direcția pe care o urmează relațiile româno-ungare, spunând cu fermitate că nu este de acord cu retorica naționalistă a lui Orban și că nu se va lăsa ademenit în negocieri de acest fel cu Budapesta.

Politica națională a lui Viktor Orban, deseori ilogică, după cum subliniază Lazăr, se bazează pe ideea că cetățenii români de origine maghiară sunt „unguri” și că aceștia fac parte din „națiunea ungară indivizibilă”. Orban a încropit chiar o Declarație de Unitate Națională, care prevede că maghiarii din întreaga lume sunt cumva datori să demonstreze loialitate față de Budapesta.

„Acum, cu Iohannis președinte, Orban a dat de necaz. Cum poate Ungaria să spună că politicile României față de minorități sunt discriminatorii, când un sas a fost ales președinte? Victoria meteorică a lui Iohannis demonstrează că astfel de critici nu sunt fondate. Iar Iohannis cunoaște foarte bine istoria complexă a sașilor din România. În autobiografia sa, el vorbește despre asuprirea saxonilor de către unguri în Transilvania, unde aceștia din urmă au încercat să îi „maghiarizeze” pe saxoni în secolul XIX, a punctat Gyorgy Lazăr.

Acesta a adăugat că Iohannis, român cu origini germane, susține că minoritățile din țara sa, inclusiv ungurii, au reprezentare adecvată în Parlament, iar incursiunile naționaliste ale lui Orban în treburile interne ale României nu reprezintă decât zgomot, a continuat Lazăr.

Autor articol: Amira Damian

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!