Arestări record pentru românii din străinătate

Articol publicat in sectiunea Diaspora în lume pe data 13 martie 2015

arest

Ministerul Afacerilor Externe s-a confruntat, în 2014, cu o creştere fără precedent a crizelor consulare în care au fost implicaţi cetăţeni români aflaţi în străinătate. Astfel, peste 13.000 de români din diaspora au fost arestaţi, 400 au fost vizați de conflicte de muncă sau victime ale traficului de persoane şi aproape 600 au fost implicaţi în accidente.

Datele sunt cuprinse într-o statistică privind gestionarea cazurilor consulare în anul 2014 publicată de MAE, scrie Mediafax.

Astfel, la nivelul statelor membre UE, la sfârşitul anului 2014, numărul cetăţenilor români supuşi unor măsuri privative de libertate, arestaţi preventiv sau aflaţi în executarea unor pedepse cu închisoare la care au fost condamnaţi prin sentinţe definitive, era de 10.220. În total, în întreaga lume, numărul românilor arestaţi este estimat la 13.000.

Principalele delicte pentru care au fost reţinuţi sau arestaţi cetăţenii români sunt furt, trafic de droguri, prostituţie, fraude bancare şi violenţă domestică.

Italia este ţara pe teritoriul căreia s-au înregistrat cele mai multe cazuri de arestări cu cetăţeni români implicaţi, urmată de Germania, Spania, Austria şi Marea Britanie.

 

2.000-2.500 de decese anual

Numărul cetăţenilor români decedaţi în afara graniţelor ţării, despre a căror situaţie au fost informate, în 2014, misiunile României, este de 1.339, dintre care 40% au fost repatriaţi. Ministerul de Externe precizează că această cifră nu reflectă însă totalul deceselor cetăţenilor români survenite în străinătate. Și asta pentru că, în numeroase cazuri, defuncţii sunt înhumaţi sau incineraţi în străinătate, iar familiile acestora nu solicită înscrierea certificatelor de deces străine în registrele de stare civilă române la misiunea diplomatică sau oficiul consular.

Conform statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, media anuală a deceselor cetăţenilor români, survenite în străinătate, este, în realitate, de 2.000-2.500. Cele mai multe decese s-au înregistrat în Italia (442), Germania (295), Spania (155) şi Franţa (128).

Potrivit statisticii MAE, care citează date de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie din cadrul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, 103 minori au fost repatriaţi anul trecut. Spania se află pe primul loc, cu un număr de 25 de minori repatriaţi, urmată de Italia (15), Ungaria (10), Anglia (9) şi Franţa (8).

 

Conflicte de muncă

De asemenea, pe parcursul anului 2014, misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României s-au autosesizat sau au fost sesizate fie de cetăţenii români direct implicaţi, fie de către autorităţile locale, asupra existenţei unui număr de aproximativ 400 de persoane, de cetăţenie română, implicate în diverse conflicte de muncă sau victime ale unor reţele de trafic de persoane.

Ministerul de Externe precizează că, în toate cazurile semnalate, reprezentanţele diplomatice au întreprins, în regim de urgenţă, toate demersurile legale pe lângă autorităţile competente şi cu sprijinul ataşaţilor de interne din cadrul ambasadelor, au acordat în cel mai scurt timp asistenţă şi protecţie consulară cetăţenilor români şi au demarat procedurile de repatriere a acestora în România, acolo unde situaţia a impus-o.

 

Exemple

Printre exemplele prezentate de MAE se numără cel al unui grup de 160 cetăţeni români aflaţi în Qatar pentru a lucra în domeniul construcţiilor. Din cauza condiţiilor de muncă, aceştia au ajuns la conflicte cu angajatorii în februarie 2014 şi, după intervenţia Ambasadei României la Doha şi a Departamentului Consular din cadrul MAE, muncitorii au revenit în România, iar conflictul de muncă a fost închis, notează Mediafax.

În mai anul trecut, 80 cetăţeni români se aflau în grevă la Padova, Italia, întrucât fuseseră disponibilizaţi. După demersurile făcute de Ambasada României la Roma, aceştia au fost reangajaţi.

În luna iulie, au existat patru cazuri gestionate de autorităţile de la Bucureşti în care au fost implicaţi marinari români aflaţi pe nave sechestrate în porturi din Canada, Polonia, Italia şi Senegal.

 

Accidente

În cursul anului 2014 s-au înregistrat 586 de cazuri de cetăţeni români implicaţi în diverse accidente survenite pe teritoriul altor state. Dintre aceștia, 115 au necesitat spitalizare şi ulterior, repatriere cu sprijinul Centrului Operativ pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Sănătăţii.

Din total, 154 de cetățeni români au fost implicaţi în accidente de trafic produse pe teritoriul Ungariei, tranzitat de un număr considerabil de cetăţeni români care vin sau revin din celelalte state UE unde lucrează sau îşi petrec concediile de odihnă. După Ungaria, cele mai multe accidente soldate cu rănirea şi/sau internarea cetăţenilor romani în unităţi spitaliceşti au fost în Italia (106) şi Spania (39).

De asemenea, anul trecut au fost continuate evacuările din Siria, începute în anul 2011. De la debutul conflictelor, Ambasada României la Damasc a repatriat, prin proceduri proprii, aproximativ 600 de cetăţeni români.

 

Activarea Celulei de criză

Ministerul Afacerilor Externe precizează că, în 2014, au existat 15 cazuri pentru care a fost necesară iniţierea procedurilor specifice în situaţii de urgenţă sau activarea Celulei de criză. Printre aceste cazuri se numără un accident din Barnaya, Ungaria, din februarie, în care a fost implicat un autocar înmatriculat în România, cu 29 de pasageri la bord.

Au mai existat, de asemenea, inundaţiile din mai din insula Gokceada, Turcia, unde se aflau circa 40 de cetăţeni români, cele din Albena, Bulgaria, unde se aflau în jur de 100 de români, sau catastrofa aviatică din estul Ucrainei, din iulie, soldată cu prăbuşirea unei aeronave Malaysian Airlines, pe ruta Haga-Kuala Lumpur, pe lista de pasageri regăsindu-se o victimă care deţinea dubla cetăţenie, română şi canadiană.

În perioada iunie-august 2014, Celula de criză a MAE a funcţionat fără întrerupere timp de patru săptămâni, complementar evacuărilor din Siria, Fâşia Gaza şi Libia, fiind gestionate şi situaţiile de criză apărute în Spania, Ucraina, Mali, relocarea Ambasadei României în Libia de la Tripoli la Tunis sau zone atinse de catastrofe naturale, precum în cazul inundaţiilor din Bulgaria.

 

Traficați pentru muncă forțată, sex sau cerșetorie

Pe de altă parte, procurorul şef adjunct al DIICOT Giorgiana Hosu a declarat, după bilanţul recent al instituţiei, că românii sunt traficaţi pentru muncă forţată, exploatare sexuală şi cerşetorie în ţări precum Slovenia, Cehia, Polonia, Grecia sau Italia.

Giorgiana Hosu a mai spus că România este o ţară de origine, de tranzit sau de destinaţie pentru persoanele traficate în scopul muncii şi al exploatării sexuale. Potrivit acesteia, în anul 2014 minorii au reprezentat o treime din numărul persoanelor traficate.

„Fenomenul exploatării prin muncă forţată a crescut, iar fenomenul exploatării sexuale s-a menţinut în aceleaşi cote constante. Traficul de persoane în vederea exploatării prin cerşetorie a scăzut în România în anul 2014, la fel şi săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane prin acte de violenţă extremă sau lipsire de libertate”, a mai arătat Hosu, potrivit Mediafax.

Ea a mai menţionat că nu s-au înregistrat cazuri de trafic de persoane în scopul prelevării de organe, ţesuturi sau celule.

Autor articol: Ionut Mares

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!