Atacul cerebral. Diagnosticare şi tratament

Articol publicat in sectiunea Sănătate pe data 24 iulie 2014

doctor_radiografie creier

Un accident vascular cerebral (AVC) apare atunci când un vas de sânge (o arteră) care furnizează sânge la nivelul unei zone a creierului se sparge sau este blocat de un cheag sangvin. În câteva minute, celulele nervoase din acea zonă sunt afectate şi ele pot muri în câteva ore. Ca rezultat, acea parte a corpului controlată de zona afectată a creierului nu mai poate funcţiona adecvat.

În România, primii trei factori de risc ca frecvenţă pentru producerea unui accident cerebral vascular sunt hipertensiunea, dislipidemia (colesterol mărit şi grăsimi crescute în sânge) şi diabetul. AVC este cea mai frecventă patologie neurologică în rândul românilor. Mai mult, se află pe primul loc şi în ceea ce priveşte gradul de morbiditate.

Majoritatea persoanelor care au avut un AVC au peste 50 de ani, deoarece după această vârstă se combină toţi factorii de risc. La femei, astfel de episoade se întâlnesc mai ales după menopauză. În perioada fertilă, hormonii feminini le protejează împotriva unui astfel de accident cerebral.

 

Factori de risc

• vârsta înaintată şi factorii genetici;

• sexul masculin (bărbaţii sunt mai predispuşi la AVC);

• hipertensiunea arterială;

• fumatul activ şi pasiv – riscul de AVC creşte cu numărul de ţigări fumate;

• consumul excesiv sau/şi susţinut de alcool;

• diabetul zaharat – creşte riscul de AVC de 3-6 ori;

• obezitatea – cea abdominală la bărbaţi şi excesul ponderal la femei creşte riscul de AVC;

• bolile cardiace, fibrilaţia atrială, boala coronariană, insuficienţa cardiacă, hipertrofia ventriculară stîngă, valvulopatiile, ateroscleroza carotidiană;

• dislipidemia, sedentarismul, consumul mare de sare, consumul redus de fructe şi legume, anticoncepţionalele orale, terapia de substituţie cu estrogen, nivelul crescut de homocisteină, infecţiile, bolile inflamatorii sistemice.

 

Simptome şi diagnosticare

Nu treceţi cu vederea următoarele semnale ale organismului:

1. Simţiţi furnicături sau o amorţeală la nivelul feţei, al unui picior sau al unei mâini.

2. Aveţi brusc o durere de cap foarte puternică.

3. Nu mai înţelegeţi ce spune altcineva.

4. Vederea se înceţoşează sau brusc nu mai vedeţi nimic.

5. Nu puteţi vorbi sau nu puteţi să deschideţi gura.

6. Aveţi dificultăţi la înghiţire.

În cazul în care apar simptomele unui AVC este necesar un tratament de urgenţă, exact ca şi în cazurile de infarct miocardic. În cazul în care tratamentul medical este început cât mai curând după apariţia simptomelor, cu atât mai puţine celule nervoase vor fi afectate permanent.

Fiecare secundă este importantă pentru salvarea vieţii. În funcţie de gravitatea accidentului şi de partea pe care se produce pot apărea dizabilităţi fizice sau psihice, cum ar fi: paralizii, tulburări de înţelegere şi de vorbire, tulburări de vedere, dureri, stări de confuzie, probleme de masticaţie, depresie, agresivitate ori apatie, amnezie. Pacientul trebuie dus de urgenţă la spital. Acolo i se va efectua imediat o tomografie computerizată, în urma căreia se pune diagnosticul.

În funcţie de leziunile suferite, pacientul trebuie să fie consultat de o echipă de medici constituită din neurolog, cardiolog, radiolog, un specialist în recuperare medicală, nutriţionist, psiholog, psihiatru, logoped. Medicul de familie are un rol important în monitorizarea pacientului care a suferit un atac cerebral.

 

Recuperare de durată

Este foarte important ca reabilitarea să fie începută cât mai rapid. Perioada iniţială de recuperare variază în funcţie de localizarea şi de extinderea leziunii cerebrale, vârsta pacientului şi bolile asociate. După efectuarea unei tomografii computerizate şi precizarea diagnosticului, sub supravegherea medicului, pacientul este încurajat să se ridice din pat şi chiar să meargă câţiva paşi. Pentru majoritatea pacienţilor, recuperarea se face în spital şi apoi la domiciliu. Gimnastica medicală, fizioterapia şi masajul vor ajuta pacientul să-şi recapete total sau parţial mişcările membrelor afectate de paralizie.

În primul an de după accident, medicul de familie trebuie să acorde pacientului o consultaţie medicală lunară. După un accident vascular cerebral este recomandat un control neurologic o dată la trei luni. După aceea, pacientul trebuie să se prezinte la neurolog de două ori pe an.

Pentru a diminua riscul reapariţiei accidentului vascular, pacientul trebuie să urmeze întocmai tratamentul medicamentos recomandat de medic şi să-şi schimbe modul de viaţă. E bine de ştiut că, în primul an după AVC, 30-40% dintre pacienţi pot suferi un nou atac cerebral.

 

Familia, rol important în recuperare

20-30% dintre cei care suferă un atac vascular cerebral ajung să fie dependenţi de cineva. O persoană imobilizată la pat sau în scaun cu rotile în urma unui atac cerebral are permanent nevoie de supraveghere. Contează enorm şi sprijinul emoţional al familiei, în special atunci când pacientul suferă de depresie.

Este necesar ca persoanele suferinde să fie încurajate şi ajutate să-şi continue recuperarea în scopul recâştigării unui anumit grad de independenţă. Se recomandă să nu se nu renunţe la activităţi precum plimbările, cititul sau privitul la televizor.

 

Cauzele accidentului

Hemoragie: ruperea unui vas de sânge din creier şi sângerarea duc la necrozarea ţesutului; 20-25% dintre accidentele cerebrale apar din această cauză.

Tromboză: înălţarea unui perete de artere blochează fluxul sanguin; 40-50% dintre accidentele cerebrale sunt produse din această cauză.

Embolism: blocarea fluxului sanguin e cauzată frecvent de un cheag de sânge; 30-35% dintre accidentele cerebrale sunt determinate de acesta.

Autor articol: Diana Roman

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!