Ateroscleroza

Articol publicat in sectiunea Sănătate pe data 19 iunie 2014

tensiune arteriala3

Ateroscleroza este prima cauză de mortalitate în lume. Mulți află prin propria suferință despre efectele unui blocaj în artere. Puțini știu însă că există metode moderne de diagnostic și tratament ale acestei boli grave.

Vestea rea e că, o dată cu vârsta, colesterolul și calciul din sânge se pot depune pe pereții arterelor, în mici depozite grasoase, de consistență variabilă, numite plăci de aterom.

La unii mai multe, la alții mai puține sau deloc, în cazuri rare. Aceste depozite ajung adesea să astupe calea de acces a sângelui spre organele vitale (inimă, creier) – caz în care reprezintă o urgență medicală – sau către zonele periferice (membre, degete), unde pot determina arterite – boli grave, invalidante.

Vestea bună e că avem acum la dispoziție o variantă modernă de diagnostic și tratament: angiografia.

Mai puțin invazivă decât intervenția chirurgicală, dar la fel de eficientă, angiografia este o metodă de explorare imagistică (cu raze X) și tratament, prin vizualizarea vaselor de sânge și posibilitatea dilatării porțiunilor îngustate ale vaselor de sânge.


Arterele se pot îmbolnăvi fără să știm

Ateroscleroza afectează vasele sangvine, determinând suferințe cardiace, cerebrale și arteria­le periferice, fiind una dintre primele cauze de mortalitate în lume, cu 17 milioane de decese pe an.

Dintre acestea, 20% sunt cauzate de boala cardiacă ischemică. Conform ultimelor statistici europene, Romania se afla pe locul trei, dupa Rusia si Bulgaria, in ce priveste rata decesului cauzat de bolile cardiovasculare. Ateroscleroza produce îngustări ale oricăror vase din corp. Dacă ocluzia are loc pe unul dintre cele trei vase care ajung la inimă, ea declanșează un infarct.

Dacă depunerile astupă cu peste 50% artera, determină angina pectorală. Când are loc la nivelul arterelor carotide, blocajul poate duce la un accident vascular cerebral. Afectarea arterelor renale este una dintre cauzele de hipertensiune renovasculară.

Depunerile de colesterol și calciu, la care se adaugă fragmente de țesut desprinse din pereții interiori ai vasului, pot avansa către degete, provocând arterita. Sau pot închide complet vasul de sânge sau chiar aorta, la bifurcația ei spre membrele inferioare, împiedicând buna circulație în această zonă.

Arterita este o boală gravă, extrem de dureroasă și invalidantă. Ea este cauzată de slaba irigare cu sânge a țesutului din zona extremităților și poate avea ca efect amputarea degetelor, apoi, progresiv, a labei piciorului, a membrului inferior și… decesul.


Diagnostic

Există o metodă foarte eficientă de diagnosticare a problemelor de circulație arterială sau venoasă: arteriografia. Aceasta pune în evidență, pe ecranul monitorului, circulația sângelui într-o anumită zonă. Porțiunile îngustate sunt perfect vizibile atât pentru medic, cât și pentru pacient, iar filmul poate fi înregistrat pe un CD și păstrat de pacient, pentru orice analiză sau intervenție ulterioară.

Medicul introduce în arteră (în picior, braț sau mână) o sondă (o țeavă cu diametru foarte mic) din plastic moale, radioopac, care nu afectează vasul, până la locul unde se bănuiește a fi o îngustare.

Manevra se face sub control radio-scopic și nu este deloc dureroasă – pe de-o parte, datorită anesteziei locale, pe de alta, faptului că vasele nu au organe de simț. Prin sondă se introduce o substanță de contrast, care pune în evidență pe monitor imaginea circulației sangvine din zona cercetată.

Procedura durează între 15 și 60 de minute, iar pacientul poate pleca acasă după una-două ore. Când intrarea în arteră se face la nivelul piciorului, pacientul trebuie să stea în repaus la pat până a doua zi.


Avantajele angioplastiei față de tratamentul chirurgical

Metoda de explorare și tratament angiografic este miniinvazivă – elimină riscurile specifice chirurgiei și păstrează toate avantajele acesteia.

Riscul de sângerare și durere în timpul operației și după aceasta este mult mai mic. Riscul de infecție e mult mai scăzut. De obicei, acesta crește cu durata spitalizării.

După angioplastie, pacientul poate să își reia imediat activitatea, în timp ce recuperarea după o operație durează o lună, cu o săptămână de internare în spital.


Când apelam la medicul specialist în angiografie

  • La recomandarea medicului de familie sau cardiolog;
  • În cazul unei suferințe cardiace diagnosticate, hipertensiunii arteriale sau al unui accident vascular cerebral;
  • Durere în piept, oboseală nejustificată în timpul unui efort minor;
  • Dureri în gambă, care apar la mers (după 25 m), roșeață locală, inflamație cu creșterea în diametru a gambei. Flebografia evidențiază sistemul venos profund și se folosește la diagnosticul trombozei venoase profunde. Tratamentul acesteia este exclusiv medicamentos;
  • Este bine ca bolnavii de diabet și marii fumatori să-și facă un control periodic al sănătății vaselor. Diabetul afectează mai ales vasele mici, a căror suferință poate fi diagnosticată precoce prin angiografie;
  • Înaintea unei intervenții chirurgicale. Metoda angiografică mai poate fi folosită și la embolizarea fibroamelor uterine, a tumorilor hepatice sau linguale, înainte de extirpare (risc minim de sângerare);
  • În chimioterapia tumorilor hepatice. Injectarea substanței terapeutice se poate face direct în artera hepatică, cu efecte toxice minime asupra organismului și maxime împotriva evoluției bolii;
  • La implantarea unui stimulator cardiac.


Cum prevenim bolile vasculare

Ateroscleroza este o boală de uzură a vaselor, care evoluează lent, dar ireversibil. Angioplastia rezolvă problema apărută la un moment dat, dar nu vindecă boala de fond. Evoluția ei în timp este imprevizibilă: poate rămâne tăcută mult timp, chiar ani de zile, fără nici o manifestare, și să reapară brusc, printr-o suferință determinată de astuparea altui vas. În prevenirea și tratamentul aterosclerozei un rol important revine controlului periodic și unui stil de viață sănătos:

  • renunță la fumat;
  • evită stresul;
  • menține-ți greutatea în limite normale (circumferința taliei nu trebuie să depășească 80 cm la femei și 94 cm la bărbați);
  • evită carnea grasă, untul, smântâna, frișca și dulciurile concentrate (colesterolul total din sânge nu trebuie să depășească 200 mg/dl);
  • consumă zilnic minimum 200 gr legume și 2 fructe și, cel puțin o dată pe săptămână, pește oceanic;
  • fă mișcare! O formă fizică bună reprezintă un factor de protecție față de bolile cardiovasculare;
  • controlează-ți periodic tensiunea arterială și menține-o sub valoarea de 140/90 mm Hg.

Autor articol: Diana Roman

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!