Avram Iancu, a treia tentativă pe Canalul Mânecii

Articol publicat in sectiunea Diaspora, Poveşti româneşti pe data 6 aprilie 2015

Londra_Avram Iancu

Avram Iancu, bibliotecarul din Petroșani cu nume istoric care anul trecut eșua de două ori în tentativa de a traversa înot Canalul Mânecii, va încerca din nou să parcurgă prin natație distanța de 42 de km dintre țărmul sudic al Marii Britanii și nordul Franței, în intervalul 9-13 august. El ar putea deveni astfel primul cetățean al României care a reușit vreodată să străbată apele reci ale canalului supranumit „Iadul de gheață”, în condițiile recunoscute de organizația britanică de profil Channel Swimming Association, adică fără a purta costum de protecție din neopren.

Avram Marius Iancu are 39 de ani și trăiește la Petroșani. El este bibliotecar la Biblioteca Municipală din localitate și președinte al Asociației Sportive „Bike & Run” care funcționează în orașul său natal. Acesta a devenit anul trecut primul român care a avut curajul să viseze că ar putea înota timp de 14 ore de pe coasta de sud a Angliei până pe țărmul nordic al Franței. Sportivul a străbătut, cu acest gând, drumul de la Petroșani până la portul Dover și s-a încumetat de două ori, în 7 august și în 3 octombrie, să străbată înotând apele extrem de reci ale canalului.

Avram Iancu este astfel singurul român care a petrecut peste 20 de ore de efort și cutezanță din dorința de a realiza o asemenea unică performanță. Acesta promite acum că se va întoarce din nou pe țărmul sudic al Regatului Unit, pentru o a treia încercare similară. Și spune că își dorește enorm ca numele lui și al țării sale, România, să ajungă alături de cele ale altor numai 900 de oameni din aproximativ 60 de țări care au reușit traversarea înot a Canalului Mânecii în ultimele două secole.

 

Chestiuni organizatorice

Românul care a încercat fără succes, de două ori, pe parcursul anului trecut, să treacă înot Canalul Mânecii, va reveni pentru o a treia tentativă de traversare a „Iadului de gheață”, la vară. Avram Iancu și-a rezervat deja un loc pe ambarcațiunea care îl va asista în  luna august.

———————————————–

„Voi fi escortat de nava «Sea Leopard» la cârma căreia se va afla pilotul Stuart Gleeson, iar tentativa este programată între 9 și 13 august. Eu sunt al patrulea înotător dintre cei programați pentru acest interval pe nava respectivă.”

———————————————–

Acesta a mai precizat că a plătit deja avansul de 500 de lire sterline pentru a-și rezerva locul în „competiție”, cu ajutorul omului de afaceri român din Londra, George Betianu. „Am plătit primele 500 de lire din costul total de peste £2.600”, a subliniat Avram.

Sportivul a accentuat că a decis să apeleze la un alt pilot și la o ambarcațiune diferită față de cea care l-a asistat în cele două încercări din 2014, după ce a fost nemulțumit de colaborarea cu echipajul navei. „Anul trecut, am fost escortat în ambele încercări de nava Louise Jane, pilotată de Andy King. Nu am fost mulțumit de colaborarea cu acesta, mai ales la prima mea tentativă de a trece Canalul Mânecii, cea din august 2014. Atunci, el a decis întreruperea cursei, deși se vedea malul francez și puteam încă să înot, mult și bine. A motivat că sunt curenți prea puternici pentru a mai putea continua”, ne-a mărturisit Avram Iancu. „Acum voi avea un pilot mai tânăr, cu care sper să colaborez mai bine și o navă mai modernă”, a adăugat acesta.

 

Pregătiri pentru marea încercare

Londra_Avram Iancu_Canalul Manecii

„Mă pregătesc foarte intens, ca și cum mâine ar trebui să înot din nou în Canalul Mânecii”, ne-a declarat Marius Iancu Avram, aflat acum în orașul său natal din România, Petroșani. Am stat de vorbă cu el la numai două zile după ce a participat la Maratonul de la Aiud, un concurs de alergare pe distanța de 45 de km, pe care l-a și câștigat la categoria lui de vârstă. El ne-a mai dezvăluit că, la începutul acestui an, s-a clasat pe locul al doilea la un concurs de alergare montană (Vertical Race) pe distanța de 3,5 km, desfășurat la Bocșa (județul Caraș-Severin).

Acesta a fost filmat de cameramanii Pro TV în timp ce înota în apa înghețată a lacului Știurț din localitate. Materialul a fost difuzat la sfârșitul lunii februarie sub titlul: „Incredibil! El este singurul român care poate să înoate sub gheață.” „Am fost într-adevăr la lacul Știurț și am tăiat gheața cu drujba. Apoi am intrat în apă și am înotat”, a recunoscut Iancu.

———————————————–

„M-am antrenat foarte mult. Alerg, înot, fac curse cu bicicleta. Am avut noroc că s-a deschis și un bazin de înot la noi la Petroșani. Cred că am parcurs peste 100 de km înotând în bazin iarna acesta”, mai spune acesta.

———————————————–

„Singura problemă este că efortul de a înota 15 ore în mare, într-o apă foarte rece, dă peste cap toate calculele. Pe de o parte, trebuie asigurat combustibilul necesar efortului, pe de altă parte, trebuie acordată o atenție deosebită aparatului digestiv, care va suferi tulburări serioase din cauza temperaturii și a salinității apei. Trebuie acumulate anumite depozite de grăsimi din două motive: protecția împotriva temperaturii scăzute, dar și o rezervă de calorii pentru momentul în care, cu siguranță, organismul se va alimenta din propriile resurse pentru a transforma grăsimea în calorii”, a mai declarat Avram Iancu.

———————————————–

„În plus, CSA are şi o probă eliminatorie: trebuie făcută dovada faptului că înotătorul candidat este capabil să înoate 6 ore, fără costum de neopren, în ape de 15,5 grade Celsius sau mai scăzute. Testul este numit «Testul de 6 ore» pe care, personal, l-am realizat chiar în apele Canalului Mânecii.”

Iancu Avram, candidat pentru a deveni primul român ce a traversat înot Canalul Mânecii

———————————————–

 

 

Cifrele traversării Canalului Mânecii

 

  • Distanța pe care Avram Iancu o are de parcurs înotând este de 42 de kilometri, iar durata acestei încercări ar trebui să se situeze între 12 și 14 ore.
  • Costul total al demersului temerar de traversare a Canalului Mânecii înot este de aproximativ 8.000 de lire sterline.
  • La prima încercare, Marius Avram Iancu a înotat fără oprire 40 de km, după ce a intrat în apele Canalului Mânecii în dimineața zilei de 7 august 2014, la orele 6:48, asistat de ambarcațiunea Louise Jane pilotată de Andy King. Cursa sa a fost întreruptă atunci de organizatorii britanici, într-un moment în care malul francez era vizibil, datorită valurilor foarte mari și a curentului puternic ce a deviat mult traiectoria sportivului.
  • A doua sa cursă a început la ora 3:30, în dimineața zilei de vineri, 3 octombrie 2014. Românul „a intrat la apă” încrezător că va reuși să parcurgă înotând distanța de apă dintre Anglia și Franța, în condițiile în care temperatura apei era de doar 16 grade Celsius. El a fost din nou nevoit să renunțe după 10 ore și 45 de minute, timp în care, deși înotase constant, menținând un ritm susținut, a parcurs o distanță mult prea mică, din cauza curenților foarte puternici.
  • Aproximativ 900 de oameni au reușit să treacă înot Canalul Mânecii de-a lungul ultimelor două secole. Aceștia provin din aproximativ 60 de țări diferite.
  • Raportul dintre cei care au reușit în această încercare și cei care au încercat fără succes traversarea canalului este de unul la șase, conform statisticilor Channel Swimming Association.
  • Niciunul dintre cei care au traversat canalul pe parcursul ultimelor două secole nu a fost român.

———————————————–

„Toți cei care doresc să urmărească activitatea mea referitoare la traversarea Canalului Mânecii pot să o facă pe noul meu website www.iancuavram.ro. S-a scris foarte mult despre acest subiect, iar ideea de a traversa Canalul Mânecii înot a devenit foarte populară printre români. De aceea cred că se impunea existența website-ului. Acolo, oricine poate găsi o informație sintetizată în legătură cu pregătirea mea, dar și cu experiențele anterioare, respectiv cu privire la regulile și condițiile de desfășurare a cursei.”

Iancu Avram

———————————————–

 

 

Traversarea înot a Canalului Mânecii. File de istorie

 

Londra_Avram Iancu_Canalul Manecii3

Marea bătălie de la Waterloo, din 1815, cauzează două mari evenimente: moare imperiul lui Napoleon şi se naşte istoria traversării înot a Canalului Mânecii.

În urma înfrângerii armatei lui Napoleon, mulţi francezi au fost deportaţi în Anglia. Printre aceşti francezi se afla şi Jean Salatti, un personaj despre care nu s-ar mai fi scris nimic, dacă n-ar fi făcut un act de eroism, ale cărui ecouri, iată, se aud până în zilele noastre.

Odată ajuns pe malul englez, nesuportând idea captivităţii, se aruncă în apele Canalului. Pentru cei de faţă este un gest de neînţeles şi, probabil, mergând pe ideea că, „Unde poate să ajungă?”, englezii l-au lăsat în „plata Domnului”.

După 30 de ore de agonie, de luptă cu apele „îngheţate” ale Canalului, dar cu visul libertăţii adânc întipărit în minte şi-n suflet, ajunge să atingă ţărmul patriei mamă, demonstrând lumii că se poate trece MAREA chiar şi înotând, devenind, astfel, primul pământean care traversează Canalul Mânecii în acest fel.

După 60 de ani, în anul 1875, căpitanul englez de marină, Matew Webb, impresionat de performanţa inedită a soldatului francez, doreşte să repete această performanţă, de această dată într-un mod asistat. După două tentative nereuşite, în 25 august 1875 devine  primul om care traversează înot canalul, în mod asistat, deschizând astfel, perspectiva sportivă a traversării înot a celebrului Canal.

Sursa: www.iancuavram.ro

 

———————————————–

Regulile Channel Swimming Association

privind traversarea înot a Canalului Mânecii

 

Channel Swimming Association (CSA) este entitatea internaţională care guvernează înotul în Canalul Mânecii încă din 1927, anul când a luat fiinţă.

CSA a realizat un set de reguli clare şi precise. Acest set de reguli a fost gândit în spiritul echităţii, astfel încât toţi înotătorii, fie că este vorba de pionierii traversării sau înotători ai secolului XXI, să respecte aceleași reguli. Doar aşa, spun ei, numele înotătorilor pot fi puse unele lângă altele în panoplia celor care se pot lăuda cu această performanţă.
CSA publică an de an o carte în care apare lista cu numele celor care au traversat canalul, supunându-se acestor reguli drastice.

Nu este permisă folosirea obiectelor artificiale ajutătoare cum ar fi: costumul de neopren, casca de neopren, labe, ascultarea muzicii prin sistemele MP3. Pionierii traversării nu s-au folosit de aşa ceva.

Sursa: www.iancuavram.ro

———————————————–

 

Autor articol: Marcel Istrate

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!