BAN PE BAN IN VREMURI GRELE

Articol publicat in sectiunea Bani, taxe şi beneficii, Muncă, Reportajul săptămânii pe data 2 octombrie 2011

In timp ce recesiunea care a zguduit lumea in urma cu nici 48 de luni continua inca sa produca efecte, aproximativ trei milioane de romani raspanditi pe mapamond trimit familiilor si rudelor lor din Romania, anual, miliarde de euro. Aparent, nicio criza economica nu este suficienta pentru a bloca in totalitate posibilitatile romanilor aflati in strainatate sa furnizeze bani celor „de acasa”.

Austeritatea a devenit principala preocupare a guvernelor si analistii economici prevad o viitoare noua recesiune pe care o anunta deja ca inevitabila. Cresterile raportate periodic referitor la evolutia marilor economii nationale sunt de-a dreptul anemice. Inflatia creste amenintatoare si puterea de cumparare a populatiei este tot mai mica. Iar oameni din state dezvoltate care nu au cunoscut nicicand constrangerile financiare sunt incoltiti de spectrul saraciei.

Si, pe acest fundal caracterizat de nevoi si renuntare, numerosi romani stabiliti in tari straine dovedesc cumpatare, muncind zi de zi si dramuindu-si cu pricepere si intelepciune veniturile realizate prin efort si consecventa.

Care este oare „secretul” acestei performante? Si cum reusesc unii sa faca economii, pe o piata a muncii ravasita de expansiunea somajului, care pentru altii pare inaccesibila?

 

 

De unde vin banii romanilor?

 

Aproape 4.000 de lire a trimis in tara natala un roman, in ultimii doi ani, in vreme de recesiune si criza. El este doar unul dintre aceia care nu se plang de preturi si scumpiri, nu vorbesc despre conditiile tot mai grele de trai din Marea Britanie si nu isi pun problema daca, in aceste momente, se mai pot sau nu economisi bani.

Omul a povestit cititorilor saptamanalului Diaspora Romaneasca cum a reusit el sa isi duca viata de zi cu zi si sa faca economii, intr-un Regat Unit „ingenuncheat” de austeritate.

P.I. nu se mai afla la varsta tineretii cand, orice s-ar intampla, viitorul pare ingaduitor si „zambeste” promitator. Cand a ajuns in Marea Britanie, barbatul trecuse deja de 45 de ani. Se intampla la mijlocul anului 2009. Omul nimerise in strainatate in plina recesiune, cand previziunile analistilor economici despre evolutiile economiei nationale nu ii prea sugerau sanse de reusita. Si in plus, primul sau loc de munca s-a dovedit a fi un semi-esec.

 

Gonit de datorii

P.I. a venit in Marea Britanie pentru a face bani. Acesta era singurul sau gand, dupa ce parasise Romania incarcat de datorii. Acasa si-a lasat familia si copiii, in incercarea de a depasi dificultatile vietii, muncind in strainatate, aproape in orice conditii.

„Am venit in Marea Britanie in vara lui 2009, printr-un contract semnat cu o agentie de recrutare a fortei de munca din Ploiesti. Eu sunt conducator auto profesionist, am lucrat mai multi ani ca sofer de TIR si cei de la respectiva companie mi-au oferit un post tot de sofer, in sudul Angliei. Am platit, in total, aproximativ 1.000 de lire sterline firmei care mi-a asigurat un loc de munca in aceasta tara. Si inainte de a pleca din Romania mi s-a spus ca voi munci cu acte in regula si ca voi avea un salariu de 1.000 de lire sterline.

Asa am ajuns sa muncesc in Regatul Unit, ca sofer la un circ. Eram mai multi romani care lucram acolo si trebuia sa conducem masinile companiei de cate ori aceasta isi muta activitatea prin localitatile tarii, in functie de cum aveau clienti. Am stat acolo o luna si jumatate, dar eram nemultumiti si eu si ceilalti colegi ai mei romani, pentru ca nu eram platiti. Ne dadeau mai putin de 700 de lire pe luna. Si atunci ne-am decis cu totii sa renuntam. Eram sapte romani, dintre care patru angajati ca soferi. Si le-am lasat masinile acolo si am plecat impreuna cu destinatia Londra.”

In capitala Marii Britanii, P.I. a suferit la inceput datorita necunoasterii limbii engleze si a dificultatii de a-si gasi un loc de munca in conditii de legalitate. „In sapte saptamani petrecute la Londra, am cheltuit toti banii pe care ii aveam”, isi aminteste barbatul enumerand experientele pe care le-a traversat in strainatate.

 

Economii pentru Romania

„Am dus-o greu la Londra primele saptamani, pana cand a venit sotia, care stia engleza. Apoi m-a ajutat ea si am inceput sa lucrez mai intai ca tamplar, iar pe urma am fost acceptat ca sofer la compania unui turc. In realitate insa, nu prea petreceam mult timp la volan. Faceam tot ce mi se cerea. Am si zidit si am muncit de toate in constructii.

Intre timp, nevasta-mea s-a ocupat de acte. A obtinut cardul galben pentru a lucra ca self-employed si si-a gasit si ea de lucru. Am parcurs impreuna toate etapele si de cateva saptamani am obtinut amandoi cardul albastru, deci putem munci de-acum fara restrictii”, marturiseste cu satisfactie P.I.

Acum, romanul lucreaza in nord-estul Londrei, ca sofer angajat la o companie care asigura servicii de transport marfa pentru mai multe hoteluri din capitala Marii Britanii. El ocupa acest post de aproximativ sapte luni. Actuala lui sotie munceste de asemenea, iar una dintre fetele sale a obtinut recent un loc de munca intr-un complex comercial cunoscut, intr-o zona importanta a metropolei, ne-a mai dezvaluit cu satisfactie barbatul originar din sudul Romaniei. Si in cei peste doi ani scursi de cand isi incepea aventura britanica, el a reusit sa trimita in tara sa natala peste 3.500 de lire sterline.

„Tot ce am reusit sa economisesc am trimis acasa, pentru ca am plecat din tara cu datorii. Am avut un magazin inchiriat care nu mergea si Garda Financiara din Romania m-a amendat cu circa 160 de milioane de lei vechi. Asa ca am muncit cat am putut ca sa scap de probleme”, recunoaste soferul roman din Londra, vorbind despre motivatiile eforturilor sale. El a explicat in detaliu si cum a reusit sa puna bani de-o parte, intr-un moment in care cei mai multi romani aflati in strainatate se plang ca nu mai reusesc sa faca economii. Iar secretul sau este viata cumpatata si renuntarea…

 

Imigrant model la Londra

Romanul care a economisit aproape 4.000 de lire sterline muncind legal ca sofer pentru o companie din nordul Londrei a dovedit un comportament exemplar ca imigrant aflat pe teritoriul Marii Britanii, dar si ca familist ori ca cetatean responsabil. Economiile realizate de P.I. in doi ani au fost facute in conditiile in care salariul pe are acesta il castiga muncind zi de zi este echivalent cu minimul de venit pe economie. In plus, nici el si nici familia sa nu au cerut niciun fel de beneficii sociale de la statul britanic. Si chiar si atunci cand avea dreptul sa recupereze o parte din taxele care i-au fost retinute de catre stat, in calitatea sa de lucrator independent, sumele pe care acesta le-a solicitat au fost modeste.

„Cumpar bere mai rar decat altii care beau in fiecare zi sau in fiecare saptamana. Banii pe care ii cheltuim pe mancare sunt intotdeauna bine chibzuiti. Ne orientam intotdeauna sa profitam de ofertele de pret si de reducerile pe care le practica magazinele. Iar acolo unde britanicii risipesc, pentru ca asa s-au invatat, noi incercam sa facem economie, pentru ca asa suntem noi obisnuiti din Romania”, sintetizeaza barbatul filosofia cumpatarii.

„Sunt platit cu £5,80/ora, iar pentru banii acestia conduc masina, dar si incarc si descarc fiecare transport pe care il fac. Beneficii sociale nu am cerut, chiar daca aveam dreptul, pentru ca sotia mea nu vrea sa profitam de statul britanic. Zice ca ne-ar putea afecta dosarul in cazul in care am dori sa aplicam pentru cetatenie. Atat ca am recuperat in cei doi ani o parte din taxele platite catre statul britanic. Am primit astfel inapoi 400 de lire sterline in anul financiar trecut si inca 800 anul acesta”, mai spune barbatul.

 

 

Economii in orice conditii

 

Majoritatea romanilor care s-au stabilit in Marea Britanie de mai multi ani, cu intentia implinirii materiale, au finalizat deja lucrarile de constructie a „casei din Romania”. Ei recunosc ca aveau mai multi bani muncind aici in primii ani de dupa 2000, dar sunt, in acelasi timp, de acord ca si salariile pe care le castiga acum permit inca economisirea.

 

Sub presiunea preturilor…

O familie medie din Marea Britanie cheltuia anual pentru mancare mai mult cu aproximativ 1.500 de lire in 2010, fata de 2008, a rezultat dintr-un studiu dat publicitatii anul trecut. Alte date furnizate recent de Oficiul National de Statistica din Regatul Unit arata ca in ultimele luni hainele si incaltamintea au inregistrat cea mai accentuata marire de pret din ultima perioada, cu o crestere record de 3,7%. Si costurile energiei s-au marit in acelasi interval de timp, conform aceiasi surse.

Romanii au mai observat ca au crescut costurile vietii si ca locul unde acest aspect devine cel mai evident pentru traiul lor cotidian este supermarket-ul si rafturile cu alimente din interiorul acestuia. „O paine pe care o cumparam cu mai putin de un pound o iau acum cu 1,10 lire sterline. Laptele era 1,30 lire inaintea crizei, iar acum este 1,50. Iar 15 oua puteau fi cumparate in urma cu doi ani cu o lira sterlina, iar acum se vand cu circa 1,70 lire”, povesteste Vasile, un constructor roman care s-a stabilit in Londra inca din 1994.

 

Bani pentru acasa

„Oricum, de cand ma aflu la Londra cheltuiesc bani doar pe chirie, alimente si transport, iar tot ce se strange in plus incerc sa economisesc”, sustine Dan G., un constructor de 38 de ani, care a muncit in capitala Marii Britanii timp de peste sapte ani.

El ne-a mai dezvaluit si cum s-au modificat in timp obiceiurile sale de consum. „Cand eram mai tanar mai ieseam la un local si poate mai stricam ceva bani uneori, dar acum m-am insurat si nu prea mai fac cheltuieli neprevazute”, adauga romanul. In felul acesta, el a reusit sa aiba o casa in Romania si a facut si alte investitii imobiliare. „Si eu am propria mea casa in Romania. Nu este o casa nou construita, ci este una cumparata din banii pe care i-am trimis lunar si pe care am renovat-o ulterior”, mai spune Dan G.

„Sunt la Londra din 2002 si imi amintesc ca banii pe care ii castigam atunci erau cam tot atatia cat castig si astazi. Problema este ca tot ce puteai sa cumperi atunci cu 1.000 de lire sterline cumperi acum cu 2.000”, a opinat si Nicolae P., incercand sa rememoreze cum a reusit sa trimita in Romania banii necesari pentru constructia unei case. „Oricum, chiar si in conditiile acestea, nici nu se pune problema sa comparam situatia de aici cu cea de acasa. In Marea Britanie, daca muncesti si esti serios, poti face oricand economii”, crede in continuare Nicolae.

—————————–

„Romanii plecati din tara sunt ori «sezonieri» pe unde au apucat, ori deja s-au asezat la casa lor peste mari si tari. Muncesc pe campuri, in spitale, pe santiere sau unde le permite pregatirea. Nu sunt «capsunari» cu totii si oricum este irelevant pana la urma. Ca lucreaza la Microsoft sau fac menajul in casa cuiva, tot treaba aia este: depun o munca si castiga niste bani. Pe care, dupa ce achita «darile» fata de statul respectiv, au dreptul sa ii gestioneze cum doresc ei.

Unii trimit bani in tara pentru familiile lor, pentru lucrari de renovare, pentru studiile copiilor ramasi in Romania, poate chiar pentru un marunt start-up de business.”

Sursa: dojoblog.ro – iulie 2010

——————————

Pagina 1 din 2:Pagina următoare

Autor articol: Marcel Istrate
Etichete: , , , , , , , ,

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!