Banii de buzunar

Articol publicat in sectiunea Editorialul săptămânii pe data 14 iulie 2013

Viața în străinătate ne schimbă, încetul cu încetul, opinii pe care le credeam de nezdruncinat. Una dintre ele este aceea că e bine să ne dăm copiii la muncă măcar în vacanțe. Bineînțeles, vorbim de copiii care nu mai sunt tocmai copii, adică se află în jurul vârstei majoratului. Liceeni sau studenți, aceștia și-ar putea câștiga banii de buzunar lucrând part-time sau folosindu-și vacanțele pentru învățarea unei meserii. Iată, însă, cum de la această concepție ce părea a fi împărtășită la scară largă, mulți români care lucrează în străinătate ajung la opțiunea inversă. Interlocutorii ziarului nostru mărturisesc că s-au cam răzgândit și că cel mai important lucru pentru copiii lor este școala. Amestecul de școală și muncă part-time nu mai pare acceptabil, fiindcă, în această variantă, școala nu prea e școală, iar munca nu prea e muncă. Iar ideea că s-ar putea câștiga niște bani nu mai este, acum, atât de seducătoare. Asta, să recunoaștem, chiar e o noutate. Și, poate, este chiar cheia schimbării radicale de atitudine. Venim în UK din motive economice, vrem să câștigăm bani suficienți ca să ne redresăm, să ne rezolvăm problemele urgente, să ne facem casă sau doar să ne putem cumpăra un sacou bleu marin. Sau o cravată galbenă, cu mici steluțe argintii. Fiecare își are propriile fantezii, pentru care ar face orice sacrificiu. Nu putem minimaliza fanteziile feminine, care, desigur, nu sunt focalizate spre sacouri și cravate, dar ar putea sacrifica o bună vreme de muncă pentru o bluză mai șmecheră, o trusă de machiaj senzațională sau un ac de păr cu totul special. Vorbim, așadar, despre bani. Nu despre mulți bani, nu despre investiții grandioase în activități care decid viitorul omenirii, ci despre banii de buzunar. Cei pe care un tânăr român trăitor în UK i-ar putea câștiga muncind o bucată din zi. Banii care nu mai prezintă, acum, niciun interes. Este, oare, ceva rău în această schimbare de percepție? Cred că nu. Este, mai degrabă, o chestiune de priorități. Supraviețuirea financiară trece pe planul doi. Ea este, deja, asigurată prin munca părinților. Copiii imigranților români formează generația a doua. Generația de oameni formați la școli bune, cu șanse de a ajunge în posturi importante, de a trăi o viață mult mai normală decât au avut-o generațiile anterioare. Pentru asta, nu munca part-time este soluția. Ci școala. Cât mai multă, cât mai grea, cât mai prestigioasă. Cu o diplomă care să deschidă ușile. Nu banii de buzunar sunt în joc, de această dată. E în joc formarea unei generații de elită. Pe care românii aflați în UK știu că pot să o dea. Și care, deja, poate fi reperată la orizont. Poate, după ridicarea restricțiilor, nu vom fi mai mulți. Dar, cu siguranță, vom fi mai buni.

Autor articol: Radu Ciobotea

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!