Beneficii în UK. Ajutorul pentru chirie, pentru oricine are probleme

Articol publicat in sectiunea Bani, taxe şi beneficii, Locuinţe, Poveşti româneşti pe data 11 august 2015

barbat_nerabdator

Majoritatea persoanelor ce locuiesc în Marea Britanie se pot adresa statului pentru ajutor atunci când au probleme financiare și nu se descurcă cu traiul de zi cu zi în această țară. Unul dintre ajutoare este cel pentru chirie, numit „housing benefit”, care se acordă celor fără serviciu, celor care nu câștigă destul sau celor care nu pot lucra. Câțiva români care au apelat la ajutorul de stat ne-au relatat despre experiența avută.

După ridicarea restricțiilor de muncă în 2014, orice român care locuiește în Marea Britanie de mai mult de trei luni poate apela – dacă are nevoie – la ajutor de stat. Tot ce trebuie să facă este să se prezinte la un birou Jobcentre, ce aparține de Ministerul Muncii (Department for Work and Pensions). În funcție de situația personală, funcționarii vor recomanda ce este de făcut. Dacă ajutorul necesar este cel pentru chirie, atunci aplicațiile vor fi operate de primăria zonei în care locuiește persoana.

Ionuț și Mariana au venit la Londra în 2010 și au lucrat o vreme, el ca electrician, ea ca dădacă. Și-au rezolvat actele în scurtă vreme și au obținut cardul galben, care le întărea statutul de persoane fizice autorizate în această țară. Într-o discuție la un grătar cu alți români, ei au aflat de ajutorul social pentru casă, un cuplu din grupul respectiv aplicase deja. Aceștia le-au spus că dacă au cardurile de la Home Office pot să meargă și ei să ceară ajutor, asta pentru că în acea vreme era necesar ca românii să dovedească că au dreptul de a munci în această țară.

—————————————

„Ne-am dus la primărie că așa ne-au spus prietenii noștri. Nu știam la vremea respectivă prea multe despre asta, era prin 2011, dar știam că ne descurcăm greu, și eu și Ionuț ne găsiserăm doar temporar de muncă, rămânând luni în care nu lucram nici unul sau doar câteva ore unul din noi. Pe lângă că am avut niște experiențe dificile cu lucrul, am avut și multe ghinioane, au început problemele de sănătate ale lui Ionuț. El avea o predispoziție spre astm și aici, în Anglia, i s-a dezvoltat boala. De la vremea asta și de la mucegaiul de prin casele unde am stat. Și așa i-a fost și mai greu să lucreze. Așa că, după vreo câteva luni, ne-am hotărât. La primărie ne-au întrebat de toate: cât câștigăm, cât e chiria, unde lucrăm, cât lucrăm, cât cheltuim, practic tot ce ține de bani. Ne-au făcut programare pentru o altă dată, să aducem toate actele care dovedeau ce am spus legat de bani și de statutul nostru aici.”

Mariana

—————————————

 

Pe lista de așteptare

„A doua oară, ne-au trecut printr-un fel de chestionar și la sfârșit au zis că ne-au pus pe listă. Tot ce trebuia era să așteptăm”, își mai aduce aminte românca. De la acea întâlnire au trecut câțiva ani până ca aplicația lor să fie finalizată. Ei au așteptat câteva luni, apoi au început să sune la primărie. De acolo li se spunea doar că încă nu sunt locuri disponibile sau că sunt alții cu prioritate mai mare pentru locurile eliberate.

După un an de zile, cei doi și-au pierdut speranța de a mai primi o casă socială. „Ionuț avea accese de astm tot mai rele, iar eu mergeam mai mult la muncă să putem să ne întreținem. După ce telefoanele nu au avut succes, am fost și la primărie să întreb cât am mai înaintat pe listă. Dar întotdeauna erau cam 200 de oameni înaintea noastră, nu înțelegeam cum. Și așa încă vreun an, până când am și lăsat-o baltă”, ne mai spune tânăra din Vaslui, care acum locuiește în cartierul Neasden din Londra.

În 2012, cei doi tineri au contactat din nou primăria și au primit, într-un final, un telefon în care li se oferea o locuință într-un alt cartier, îndepărtat de unde locul de muncă al Marianei. „La vremea aceea aveam, în sfârșit, un loc de muncă permanent, căpătasem un pic de stabilitate și câștigam și binișor. Dacă ne-am fi mutat, ar fi însemnat să nu mai pot face jobul ce-l aveam, pentru că lucram deja 10 ore pe zi, nu mai puteam petrece încă trei ore pe transport. Am luat hotărârea să refuzăm, pentru că toate legăturile noastre erau în zona Neasden. A fost o decizie grea, dar am continuat cu munca și ne-am descurcat la limită”, continuă Mariana.

Cei doi au făcut o nouă încercare în 2014, când au dat de un funcționar public care le-a revizuit aplicația.

—————————————

„Atunci a fost momentul când ne-am dat seama că noi pe aplicație eram legați de tipul de locuință pe care o dorisem. Funcționarul ne-a explicat din nou opțiunile și atunci am înțeles. Prima oară când ni s-au citit respectivele întrebări cred că nu am răspuns bine. Cunoștințele de engleză erau altele acum, am putut să ne exprimăm cum trebuie și am cerut o locuință mai mică. A doua zi ne-au sunat că avem apartament. Ei zic «studio flat», e ca o garsonieră, dar nu ne plângem. E ce ne-am dorit, stăm în sfârșit singuri, nu mai împărțim casa cu nimeni, așa mică cum e. Și a durat o zi! Ne-am mutat imediat, parcă nici nu ne-am dat seama ce se întâmplă, așa de repede s-a aranjat totul.”

Mariana

—————————————

De atunci, Mariana şi soțul ei, Ionuţ, plătesc 120 de lire pe lună chiria, restul fiind acoperit de primărie.

 

De la ajutor de boală, la ajutor de chirie

Drumul către ajutorul pentru chirie nu a fost ușor nici pentru Gheorghe G., un român în vârstă de 61 de ani, care nu mai poate să lucreze din motive medicale. „Am încercat să lucrez cât am putut de mult, până când situația nu mi-a mai permis. Am dezvoltat cataractă la ochiul stâng și îmi venea tot mai greu să muncesc”, ne spune Gheorghe. De meserie tâmplar, el a ajuns în situația în care nu mai vedea să mânuiască obiectul muncii. I s-au oferit apoi joburi de salahor, dar nici fizicul nu îl ajuta mai mult, pentru a putea căra saci și roabe. „Norocul meu a fost că am dat de un prieten din România, absolut întâmplător, pe stradă. El este mult mai bine stabilit decât mine aici, știe și limba, și mi-a promis că mă va ajuta. El m-a dus la Jobcentre și prin el, am rezolvat mare parte din situația mea”, povestește românul.

După ce i-au verificat situația, funcționarii de la Jobcentre au ajuns la concluzia că Gheorghe G. poate aplica pentru un ajutor în caz de boală, numit Employment and Support Allowance, care să îl ajute cu cheltuielile traiului la Londra. „M-am bucurat tare să primesc acești bani, dar îmi ajungeau de mâncare și de transport, erau prea puțini să acopere toate cheltuielile. Când am spus asta, ei au spus că pentru cheltuieli precum chiria există alt ajutor și m-au trimis la primăria de unde aparține adresa mea”, ne mai spune Gheorghe.

—————————————

„I-am cerut prietenului meu să fie cu mine când aplic, ca să mă asigur că dau informații corecte. După ce am fost la primărie, am primit niște formulare pe care tot cu el le-am completat și apoi a mai durat trei săptămâni și am început să primesc bani în cont.”

Gheorghe, un român de 61 de ani

—————————————

El primește acum valoarea întregii chirii de la stat, trebuind doar să o mai transfere în contul proprietarului casei lună de lună.

 

Șomajul, o altă rută

Pentru Ruxandra, o româncă de 31 de ani, modalitatea de a ajunge la ajutorul pentru casă a fost alta, dar tot legată de faptul că nu se putea întreține. Clujeanca a avut o perioadă în care nu și-a găsit de lucru, aplicând în van la o multitudine de anunțuri pentru locuri de muncă. „Am avut un job în care am fost exploatată, pot să zic. Era la un lanț de cafenele cunoscut aici în UK. Cred că am avut nenorocul să am o echipă și o șefă nu prea ok… Practic, ajunsesem să lucrez câte 12-14 ore pe tură și asta fără nicio mărire de salariu sau alte bonusuri. Apoi șefa a început să îmi dea mie să fac treburile ei, până când ea a început să nu mai vină la lucru. Se baza pe mine cu toate, ea apărea doar două-trei zile pe săptămână și verifica banii, dar în rest, eu ajunsesem responsabilă cu casa, cu trimisul banilor, cu preluatul livrărilor și multe altele. Degeaba am încercat să îi spun că nu mai pot duce toate astea. Ea se baza pe faptul că nimeni nu mă va crede că fac toate astea și continua să mă încarce cu lucrul”, începe Ruxandra povestea. „Am simțit că nu am de ales, că trebuie să îmi dau demisia. Am încercat să mă plâng la cei de deasupra șefei mele, dar ea a negat tot și mi-a făcut și scandal în cafenea a doua zi. Așa că am plecat de la job și mi-am spus că nu voi mai lucra ca și chelneriță niciodată”, ne spune românca.

„După ce mi-am dat demisia, am început să aplic la alte joburi, dar nu în industria asta de catering, pentru că nu voiam să mai trec printr-o experiență similară. Am încercat joburi de birou și altele, în condiții mai bune, dar nu primeam răspunsuri, nimeni nu mă chema nici măcar la interviu”, mai povestește Ruxandra. 

—————————————

Dacă nu întrebi, de unde să ştii?

După câteva săptămâni, tânăra a făcut o vizită la Jobcentre, tot la sfatul unei prietene: „Deja cheltuisem din economii și sacul se apropia de fund, așa că am decis să încerc. La Jobcentre mi-au aplicat imediat pentru șomaj și m-au chemat apoi să merg la interviuri cu ofițeri de acolo săptămânal, să mă sfătuiască și să mă învețe cum să îmi fac CV-ul, cum să scriu scrisori de intenție și cum să vorbesc la interviuri. Cam la o săptămână de la vizita la Jobcentre, mi-a sosit acasă un formular, pe care scria «housing benefit». La următoarea vizită la Jobcentre am întrebat ce-i cu acest formular, că nu știam să-l fi cerut. Apoi ei mi-au spus că atât timp cât sunt pe șomaj, pot să aplic și de ajutorul ăsta pentru casă”, mai spune Ruxandra. Ea s-a bucurat de rezultatul vizitei la Jobcentre și a aplicat și pentru ajutorul de chirie, primind acum aproximativ 80% din valoarea chiriei pe care o plătește în nordul Londrei.

—————————————

Autor articol: Anamaria Sandra

Comentarii

10 pareri la “Beneficii în UK. Ajutorul pentru chirie, pentru oricine are probleme”

  1. Iulia Spune:

    Buna si eu am aplicat pt somaj aici dar inca nu am un raspuns pozitiv!
    Am avut 2 apoimenturi
    Te rog daca poti sa imi spui trebuie sa primesc o scrisoare acasa daca am fost sau nu acceptata?

  2. cristian Spune:

    Pentru Ruxandra de 31 de ani care era exploatata am si eu o intrebare. Acolo unde lucra ea nu erau camere de luat vederi la locul de munca? Nu putea sa dovedeasca sub nici o forma ca sefa ei nu venea la munca si ea facea si treburile ei?

  3. Adi Spune:

    Cristian chiar dacă poate dovedi, legea spune ca trebuie sa lucrezi cel puțin 2.5 ani ca să poți să-ți iei angajatorul la tribunal pentru constructive dismissal.

    Aceste cazuri sunt foarte greu de dovedit iar plata este de vreo 3000 de lire minus 25% plata avocatului. Legile în tara asta sunt făcute pentru angajatori i pentru angajați

  4. Elena Spune:

    Va rog din suflet sa Ma ajutați și pe mine cu niște sfaturi sunt venită in Anglia și mi-am căutat job nimeni nuvrea sa Ma angajezeze din cauza handicap ce pot face ptr a primi un job sa supraviețuiesc va multumesc

  5. constantin adrian Spune:

    am 41 de ani am o pensie de handicap de 520 ron si lucrez 4 ore ca lucrator comercial cu foarte mare chin cu 500 ron si ma cert cu mama mea din orice motiv vrea sa ma dea afara din casa si nu stie cum mai repede ,as dori daca se poate cu o garsoniera locuiesc in sec 4

  6. Grigore George Daniel Spune:

    Lucrez in Anglia şi nu mă descurc cu 900 de lire pe lună,plătesc chirie 80 pe saptamana plus transport mancare şi taxe şi doresc un ajutor de la statul englez,mulțumesc frumos.

  7. Gerebenes Ervin Cristian Spune:

    Am și eu o întrebare,cum pot să obțin un benefic house sau cel puțin să primesc un ajutor pentru a putea sămi plătesc chiria deoarece nu câștigi suficient sa pot acoperi toate cheltuielile . Nu știu cum să fac. Locuiesc in Ipswich

  8. Gerebenes Ervin Cristian Spune:

    Am și eu o întrebare,cum pot să obțin un benefic house sau cel puțin să primesc un ajutor pentru a putea sămi plătesc chiria deoarece nu câștigi suficient sa pot acoperi toate cheltuielile . Nu știu cum să fac. Locuiesc in Ipswich chiria unde locuiesc e de 220£ pe doua săptămâni câștigul meu este 200pe săptămână și chiar mai puțin în funcție de cate zile in da agenția să muncesc

  9. Marchidan Spune:

    As dori daca se poate sa fim ajutati cu o chirie. Suntem patru baieti romani veniti aici. Am muncit 3 luni la o firma Doksaide Personel si nu ne mai poate ajuta am ramad fara chirie si fara bani.07404755994acesta eate nr meu. Va rog ajutatine nu vb fiarte bine liba Egleza dar ne descurcam. Va multumesc din suflet.

  10. Marchidan Spune:

    Acum stam in-trun mottel si nu mai avem bani asta seara trebuie sa parasim aici.Va rugam din inima sa nu ne lasati suntem cuminti muncitori etc.

Spune-ti si tu parerea!