Bolile verii

Articol publicat in sectiunea Sănătate pe data 31 iulie 2014

drinking water

 

Deshidratarea

 

Deshidratarea apare atunci când corpul pierde prea multe lichide, fie pentru că nu le-a primit, fie deoarece le-a pierdut într-un timp foarte scurt. Apa este un element extrem de important pentru organismul nostru, iar un nivel adecvat de hidratare este necesar pentru buna funcţionare a acestuia.

ATENŢIE! Deshidratarea poate apărea la orice vârstă, dar este foarte gravă în cazul nou-născuţilor, copiilor şi a vârstnicilor. Aceste categorii sunt totodată şi mai expuse, şi mai predispuse acestui fenomen. În cazul în care un copil sau un vâsrtnic prezintă simptome ale deshidratării este bine să sunaţi la 112!

 

Deshidratarea la copii și vârstnici

Copiii sunt predispuşi deshidratării deoarece rinichii lor nu funcţionează la parametrii optimi, pierzând destul de multe lichide. În plus, nou-născuţii şi sugarii nu pot exprima necesitatea hidratării, depinzând de îngrijitorii lor. De asemenea, fiind mai vulnerabili datorită sistemului imunitar încă în formare, copiii pot contracta uşor diverse afecţiuni care, pe de-o parte pot provoca deshidratarea prin simptomatologie (diaree, vărsături, febră mare), iar pe de altă parte pot cauza manifestări care-i împiedică să se hidrateze corect (ex. durerile de gât, dificultăţile la înghiţire, starea de moleşeală şi lipsa poftei de mâncare etc).

Ca şi în cazul copiilor, nici persoanelor în vârstă nu le funcţionează perfect rinichii, de aici şi principala cauză a deshidratării. Dificultăţile de continenţă, urinare sau deplasare participă şi ele la creşterea riscului de deshidratare în cadrul acestei grupe de vârstă.

 

Cauze

Deshidratarea poate surveni din mai multe motive. Primul ar fi ca urmare a unui efort fizic susţinut, pe parcursul căruia victima a ignorat completarea prin consum de lichide a rezervelor organismului. Se poate, de asemenea, ca deshidratarea să fie cauzată de o serie de simptome ale unor alte afecţiuni: diaree, vărsături, diabet sau arsuri. Nu sunt de ignorat nici expunerea la soare şi temperaturile crescute, care provoacă transpiraţie abundentă şi, implicit, pierderea rapidă de lichide.

 

Simptome

Primul semn al deshidratării este, desigur, starea de sete. Un aport de apă scăzut poate cauza: urină concentrată, de culoare galben închis, gură uscată, ochi uscaţi, crampe musculare, ameţeli, stări de vomă şi slăbiciune.

În momentul în care organismul este deshidratat, acesta nu mai poate asigura necesarul de lichid pentru ca sângele să circule normal, iar victima poate intra în stare de șoc. În caz de deshidratare severă, se instalează halucinaţii, iar în final, totul culminează cu colapsul organelor interne. Decesul este iminent dacă nu se intervine rapid!

 

Primul ajutor

Deshidratarea se rezolvă numai printr-o hidratare corectă! Persoana deshidratată trebuie mutată din condiţiile care favorizează deshidratarea: temperatură ridicată şi expunere solară. Prin urmare, duceţi victima într-un loc răcoros şi umbros sau întunecat. În cazul în care aceasta efectua exerciţii fizice, se recomandă odihna. Oferiţi-i lichide cât mai multe: apă, sucuri, ceaiuri, supă clară. Ideal ar fi ca victima să consume 8-10 pahare de lichide reci în următoarele câteva ore. Nivelul normal de hidratare se va atinge în mai mult de o zi, timp în care persoana afectată trebuie să facă repaus şi să consume lichide în cantităţi chiar mai mari decât cele zilnice recomandate (adulţi – minim 10 pahare/zi, copii – 8 pahare/zi).

ATENŢIE! Dacă simptomele persistă, în ciuda administrării de lichide, se înmulţesc sau se acutizează, este necesar un consult medical!

 

Prevenţie

  • este bine să se consume 8-10 pahare de lichid pe zi;
  • nu se recomandă consumul de cafea, sucuri dulci sau alcool, inclusiv bere sau vin;
  • evitarea regimurilor hiper-proteice şi a celor care conţin multă sare;
  • se recomandă purtarea unui singur rând de haine uşoare, deschise la culoare;
  • în cazul efortului fizic, se recomandă consumarea unei cantităţi mai mari de apă în timpul şi după exerciţiile fizice, oprirea acestora în cazul apariţiei ameţelii sau a oboselii foarte mari şi folosirea unui echipament adecvat sportului.

 

 

Iritațiile pielii și alunițele

 

Vara reprezintă un moment prielnic pentru concedii petrecute pe plajă, însă cei care au multe aluniţe pe corp sau au pielea foarte albă trebuie să evite soarele atât cât este posibil.

Tot vara, unele persoane se confruntă cu mici erupţii de culoare roşie, sub forma unor iritaţii, la nivelul pielii. Uneori aceste iritaţii pot lua forma unor băşici pline cu apă şi pot cauza o senzaţie de disconfort deoarece crează mâncărimi. Cauza acestor iritaţii poate fi expunerea îndelungată la soare. De asemenea, sunt persoane care pot prezenta astfel de iritaţii pur şi simplu pentru că sunt alergice la temperaturile ridicate.

ATENŢIE! Rănile, bătăturile, arsurile, tăieturile şi zgârieturile se infectează foarte uşor vara.

 

 

Conjuctivita, otita și bolile de piele

 

Pentru că vara este sezonul băilor la piscină sau la ştrand, riscul de conjunctivită  sau otită este ridicat. De asemenea, apele contaminate pot fi cauza unor boli de piele, precum psoriazisul, dermatita, eczemele sau alte infecţii fungice (candida, herpes etc.).

Aveţi grijă cum vă alegeţi bazinele şi evitaţi să vă udaţi capul dacă nu sunteţi siguri de calitatea apei.

Tot vremea caldă ne determină să ne îmbrăcăm sumar şi să ne expunem pielea. Mijloacele de transport în comun, joaca cu animalele sau mediile de muncă ce presupun interacţiunea cu mulţi oameni (inclusiv cei din sistemele medicale) fac ca riscul de atingere a unor suprafeţe sau persoane deja contaminate să fie mare. Astfel creşte riscul de infecţie. Vara este cunoscută ca fiind un sezon cu incidenţă ridicată a bolilor de piele.

 

 

Infecțiile provocate de aerul condiționat

 

Din cauza temperaturilor ridicate vara, tot mai multe persoane recurg la răcoarea dată de aer condiţionat. Puţină lume ştie însă că, folosite necorespunzător, acestea sunt periculoase pentru sănătate.

Filtrul aparatului de aer condiţionat trebuie curăţat periodic pentru a evita depunerea bacteriilor care pot cauza infecţii, unele chiar serioase, precum pneumonii, amigdalite, sinuzite, rinite etc.

În plus, nevralgiile sunt cauzate de şederea prelungită în încăperile cu aer condiţionat sau de trecerea bruscă de la cald la rece. Acestea se manifestă prin dureri de cap şi maxilo-faciale, amorţeli ale gâtului şi braţelor, iar, uneori, se pot produce pareze.

Pentru a evita nevralgiile, se recomandă să stati la o distanţă de 6-9 metri de locul în care este montat aparatul de aer condiţionat, iar temperatura de reglare a acestuia să fie cu 5-6 garde Celsius mai mică decât cea de afară.

ATENŢIE! Persoanele care suferă de afecţiuni cardiovasculare trebuie să fie foarte atente atunci când intră într-o cameră în care funcţionează aerul condiţionat. Inima trebuie să depună un efort mai mare pentru  a se acomoda la o temperatură mai mică, aşa că acestea riscă stop cardiovascular.

 

 

Gripa estivală

 

În general, gripa estivală este o afecţiune uşoară, cauzată de virusurile care circulă în aer şi pe care le puteţi contracta cu uşurinţă la ştrand, în piscine sau în orice alt loc de agrement foarte aglomerat. Cu toate acestea, dacă o persoană are imunitate slabă, poate dezvolta o formă severă de boală.

ATENŢIE! A nu se confunda gripa de vară cu o simplă răceală sau cu obişnuita roşeaţă în gât apărută în urma consumului unei delicioase îngheţate sau al sucurilor reci.

 

Simptome

Spre deosebire de răceală sau alte infecţii respiratorii, gripa estivală debutează brusc, cu febră de peste 38 de grade Celsius, frisoane, dureri articulare şi musculare, tuse seacă şi dureri în gât, care persistă cam 3-4 săptămâni.

Autor articol: Diana Roman

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!