BREXIT: șutul final în poarta UE

Articol publicat in sectiunea Editorialul săptămânii pe data 20 iunie 2016

23 iunie e o dată care va intra în istorie, căci Marea Britanie va lua o decizie care va antrena, după ea, o serie lungă de decizii amânate. Poporul britanic va hotărî dacă UK rămâne sau nu în Uniune, și, de aici mai departe, consecințele vor apărea imediat. Deja se pun, aici, două probleme. Prima e aceeași la fiecare referendum din fiecare țară care recurge la acest mijloc de democrație directă. Aparent, soluția e cea mai democratică cu putință. Exemplul, marele, anticul exemplu e chiar Atena antică, unde poporul se adună să voteze legile în marea arenă. Numai că nu poporul se adună, ci oamenii bogați, liberi, informați și avizați, care nu depășeau cifra de 300. Poporul care nu înțelegea boabă de politică sau filosofie era ținut, cum s-ar zice, la respect. Votau cei care înțelegeau despre ce e vorba.

Revenind la Marea Britanie, trebuie să recunoaștem că momentul e al naibii de complicat și că rezultatul consultării populare rămâne greu de ghicit. Ce vrea, în sufletul lui neliniștit și umbros, britanicul din Anglia profundă, din Scoția rebelă presărată cu crucile templierilor și cu miturile lui Highlander, din Irlanda (parțial britanică) răvășită de propriile speranțe prăbușite? Nimeni nu poate da un răspuns simplu, cu subiect și predicat. Numai că, în această lipsă de răspuns, în această liniște obscură și neliniștitoare se află și destinele milioanelor de imigranți. În 23 iunie vom afla dacă, trăind în UK, mai suntem sau nu în Europa. Ne preocupă, acum, ideea de imigrant de mult timp stabilit aici, care are nevoie, brusc, de vize ca să ajungă în UK. Altminteri trebuie să se întoarcă la punctul zero. Revenirea la regimul de vize înseamnă expulzarea unui număr uriaș de imigranți care nu vor fi acceptați, precum și menținerea unui număr mai mic, dependent și el, de testul celor trei luni de „probă”. Trei luni poți fi turist în UK. Apoi te întorci acasă. Dar drama nu ar fi doar a imigranților. Ar fi și a angajatorilor. De azi pe mâine, britanicii s-ar putea trezi cu sute de mii de joburi vacante, dar fără dorința de a aplica pentru vreunul. Nu sunt joburile la care visează. Nu vor spăla toaletele, nu vor aduna gunoiul, nu vor spăla vasele prin cârciumi, nu vor călca cearceafurile prin hoteluri. Nici măcar nu vor umfla cauciucuri prin service-uri. O întreagă infrastructură socială și economică e susținută de munca imigranților. Pentru ca britanicul de rând să poată ajunge om de afaceri sau parlamentar, cineva trebuie să-i schimbe uleiul la motor. Și, în același timp, cineva trebuie să vină cu idei noi, cu studii strălucite, cu computere updatate, cu voință de muncă și afirmare, cu spectacole care îți taie respirația. Adică, în mare măsură, tot imigranții.

O Anglie pustie și izolată, sau o Anglie a șansei pentru cei care au curajul să încerce? Mingea nu mai e la noi. E la englezii cu drept de vot. Doar ei pot trage, în plin campionat european, șutul final. Să sperăm că n-o dau în bară.

Autor articol: Radu Ciobotea
Etichete: ,

Comentarii

O parere la “BREXIT: șutul final în poarta UE”

  1. nicu Spune:

    parerea mea nu stiu cat conteaza dar stiu ca anglia va cadea cu multi kilometri la ora in toata economia

Spune-ti si tu parerea!