Campioni la comisioane bancare

Articol publicat in sectiunea Economie pe data 5 decembrie 2014

bancomat23_1

O analiză a Consiliului Concurenței subliniază poziția de forță a băncilor în raport cu clienții și nivelul uniform al comisioanelor aferente cardurilor de debit ce denotă lipsa concurenței reale între acestea. În România, comisioanele bancare sunt la un nivel foarte ridicat în raport cu celelalte state membre UE.

„Analiza comparativă a evoluției dobânzilor cu situația comisioanelor pentru serviciile bancare ce acoperă cel mai mare număr de clienți indică o putere de piață net superioară a băncilor în raport cu clienții posesori de carduri de debit și un grad relativ redus de concurență generat de nivelul uniform al comisioanelor. O cauză importantă a acestei situații este dată de barierele ridicate pentru consumatori în privința schimbării furnizorului de servicii bancare (în special pentru cardurile de debit)”, se arată în concluziile unui raport al Consiliul Concurenței privind sectorul bancar.

De altfel, poziția de forță a băncilor în raport cu clienții reiese și din modul în care se negociază, sau mai exact spus nu se negociază, contractele cu clauze-tip. De regulă, ori accepți condițiile standard, ori cauți în altă parte, scrie conso.ro.

Consiliul Concurenței sugerează și un posibil remediu: „Inițiativele care vizează creșterea caracterului pro-competitiv al reglementărilor, mai ales prin eliminarea barierelor în calea schimbării furnizorului (cum ar fi portabilitatea conturilor bancare), prezintă o importanță deosebită.”

De cealaltă parte, preşedintele Consiliului de Administraţie al Bancpost, Mihai Bogza, consideră exagerat raportul Consiliului Concurenţei privind sistemul bancar, care arată că băncile au o poziţie de forţă faţă de consumatori, în condiţiile în care pierderea băncilor în criză este estimată la 2 miliarde euro.

 

Ce taxe iau băncile

Cele mai mari costuri lunare de administrare a unui cont curent sunt percepute în România de către UniCredit Ţiriac Bank, de 7,5 lei, urmată de OTP Bank, cu 5 lei, în timp ce Banca Transilvania şi Marfin Bank nu taxează clienţii pentru acest serviciu, relevă raportul Consiliului Concurenţei.

În topul celor mai mari comisioane se regăsesc, de asemenea, BCR, cu 4,5 lei/lună, şi BRD, cu 0,8 euro (circa 3,55 lei), iar Volksbank, Banca Românească, ProCredit Bank şi Credit Europe Bank se situează pe palierul de mijloc, cu o taxă lunară de 3 lei.

Cele mai mici comisioane, de 2 lei/lună, sunt percepute de ING Bank şi Libra Internet Bank, urmate de Raiffeisen Bank, CEC Bank, Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank şi Banca Comercială Carpatica, cu 2,5 lei/lună, potrivit datelor băncilor preluate de Consiliul Concurenței în raportul citat de Mediafax.

În ceea ce priveşte taxarea clienţilor pentru interogarea soldului la bancomatele proprii, Libra Bank şi Carpatica au cele mai mari comisioane, de 1 leu pe operaţiune, în timp ce Volksbank, Piraeus, Credit Europe şi Marfin au acest serviciu gratuit, pentru ultimele trei bănci fiind valabil şi în cazul altor bancomate.

Alpha, Banca Românească şi ProCredit taxează clienţii proprii cu 0,5 lei/interogare, iar cele mai multe instituţii de credit au comisionul situat la 0,3 lei. BCR şi BRD au cel mai mic comision în acest caz, de 0,2 lei, respectiv 0,5 euro (circa 0,2 lei).

Pe de altă parte, BRD are cel mai mare comision pentru interogarea soldului la alte bancomate, de 1 euro (circa 4,4 lei), urmată de BCR şi ING Bank cu 2,5 lei fiecare şi Carpatica, cu 1,8 lei/operaţiune. OTP taxează cel mai puţin verificarea soldului la alte bancomate, cu 0,3 lei.

„Pentru retragerea de numerar în lei de la ATM-urile proprii, doar bănci precum Banca Transilvania, ING Bank sau Marfin Bank nu percep comision. Cele mai multe bănci percep un comision de 0,2%, maximul de 0,25% fiind utilizat doar de BCR şi Bancpost”, se spune în documentul Concurenţei, pe baza datelor băncilor valabile la 1 octombrie.

În segmentul inferior al comisioanelor se plasează şi CEC Bank, cu 0,1% din suma retrasă de la bancomatele proprii.

În ceea ce priveşte retragerea de numerar de la un ATM din afara reţelei proprii, comisioanele încasate de bănci de la clienţii persoane fizice variază mai mult faţă de situaţia precedentă. Astfel, primele două bănci din sistemul bancar, respectiv BCR şi BRD, au cele mai ridicate taxe pentru aceste operaţiuni, de 1% plus 6 lei pentru o tranzacţie în cazul BCR şi de 1% plus 4 lei în cazul BRD. Cele mai multe bănci se încadrează într-un tarif de 0,5% plus 2,5 lei, dar sunt şi niveluri ceva mai ridicate, de 0,5% plus 3,5 lei la CEC Bank, 0,75% plus 2,5 lei la Libra Bank, 1% în cazul Raiffeisen (dar minim 2,5 euro) şi 1% plus 2,5 lei la UniCredit şi Marfin.

Consiliul Concurenţei notează în raport că, în România, comisioanele bancare sunt la un nivel foarte ridicat în raport cu celelalte state membre UE. La nivelul anului 2009, spre exemplu, România se situa pe poziţia a patra în topul statelor cu cele mai mari costuri aferente unui cont curent, potrivit unui studiu al Comisiei Europene.

 

În război cu băncile

Creditele acordate foarte uşor acum câţiva ani, cu dobânzi variabile şi nenumărate comisioane, au devenit adevărate bombe cu ceas pentru bănci. Numărul românilor care au dat băncile în judecată a crescut cu 50% în ultimul an, informează Digi24.

Mulţi români au împrumutat bani de la bancă, dar s-au trezit apoi că în contractul de credit nu este explicat clar cum se calculează dobânda. Mai mult, un comision considerat abuziv a dispărut din contracte, cum cere legea, dar a apărut altul în locul lui.

„Comisionul de risc adesea a fost denumit drept comision de administrare”, spune avocatul Simona Lupu. În plus, în perioada crizei s-a depreciat şi moneda naţională. Toate acestea au făcut ca ratele să crească. Unii clienţi nu le-au mai putut plăti şi chiar au fost executaţi silit.”

Banca Naţională a României sfătuieşte acum băncile să fie mai flexibile. „Acest război între clienţi şi sistemul bancar, cu acuze reciproce, trebuie, pur şi simplu, încheiat. Şi băncile trebuie să înţeleagă că au limite în a-şi câştiga venituri din altceva, din comisioane, comisioane care s-au dezvoltat aproape toate, au ajuns la limită”, a spus Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

El a pledat, de asemenea, pentru o înţelegere a sistemului bancar într-o perioadă dificilă, de restructurare, în care creditul nu poate „exploda”, şi pentru o îndrumare a acestuia de a se apropia de clienţi.

Autor articol: Ionut Mares

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!