Când nu mai scapi de datorii

Articol publicat in sectiunea Bani, taxe şi beneficii, Diaspora pe data 24 iunie 2015

uk_datorii

Când datoriile vin, vin buluc! Nu întreabă când și cum și, pur și simplu, dau viața peste cap oricărui om de rând. Unii nu mai reușesc să se odihnească noaptea, slăbesc, sunt nervoși și triști, în timp ce alții se consumă în interior și se stresează la maximum.

Prin toate aceste stări a trecut și, din păcate, încă mai trece un român de 39 de ani din Târgu Mureș, care a acumulat în câteva luni de zile datorii de mii de lire. Mai precis, £4.000.

Nu este o sumă uriașă, însă românul ne spune că, deși are speranțe că va reuși să achite toate plățile din urmă și să revină la normal, s-a stresat pentru fiecare pence în parte pe care îl datorează fie băncilor, fie altor companii. A încercat chiar să se înscrie în programe speciale, cum este Debt Consolidation, însă fără succes…

 

Efectul bulgărelui de zăpadă

De la o viață absolut normală, C.B., un român de 39 de ani din Târgu-Mureș, a trecut, în numai trei luni de zile, la o viață încărcată de stres, nervi, frustrări și nopți nedormite. A amânat câteva plăți în speranța că le va achita imediat ce va avea bani și s-a trezit cu datorii de mii de lire. El spune că orice datorie atrage de la sine o altă datorie. Și a simțit acest lucru pe pielea sa.

„În câteva luni de zile, cred că vreo trei-patru, am acumulat datorii de câteva mii de lire. Pur și simplu, nici nu am apucat să realizez prea bine că s-au adunat toate deodată. Rata mașinii care este 100 de lire pe săptămână, asigurarea care costă 200 de lire pe lună, motorină, două abonamente la telefon, două credit-carduri goale, plus alte cheltuieli, cum ar fi chiria, facturi și alte direct-debit-uri pe care le mai aveam. Tot în perioada aceasta mi-am schimbat jobul, am trecut de la o companie la alta și acest lucru a fost un stres în plus. Și așa, nu am mai putut gestiona situația. Ce nu am plătit la timp s-a adunat și s-a adunat de la lună la lună, astfel că după trei luni, nu mai știam unde să îmi împart banii. Deși plăteam ceva, apărea altă amendă sau taxă în plus, că nu plătisem la timp. Efectul bulgărelui de zăpadă, exact așa s-a întâmplat. A fost cumplit, pentru că au început cu toții să mă sune încontinuu, de dimineață până la 8-9 seara. Și nu orice telefoane, ci unele agresive, câte două-trei pe oră, că îmi era frică să mai răspund la telefon. În jumătate de oră, eu aveam deja câte cinci-șase apeluri: ba de la bancă, ba de la mașină…”, ne spune C.B. despre cum a început întregul chin.

————————————–

„Când m-am văzut tăbărât de atâtea telefoane și scrisori de amenințare, m-am stresat extrem de tare. Am devenit depresiv. Nici nu mă mai puteam odihni noaptea, aveam coșmaruri, nu puteam mânca, mă consumam. Aveam zile în care mă gândeam că degeaba mă duc la muncă, pentru că orice calcule făceam în mintea mea, nu reușeam să echilibrez balanța. Însă nu am lăsat depresia să lucreze… să își facă treaba și ușor-ușor, m-am îmbărbătat și mi-am repetat în minte că 4.000 de lire nu înseamnă un capăt de drum. Și că alții au avut datorii și mai mari din care au ieșit cu bine…”

C.B., 39 de ani

————————————–

 

Un alt împrumut?

Românul ne povestește că, după ce s-a văzut încolțit de companiile și băncile cărora le datora bani, s-a gândit că un împrumut de patru mii de lire, cât valorau toate datoriile la un loc, îl va salva de nenumăratele telefoane și scrisori pe care le primea zilnic.

„Cum nu avea cine să mă ajute și să îmi împrumute patru mii de lire, m-am gândit să aplic eu pentru un împrumut. Practic, voiam astfel să îmi acopăr toate datoriile. Să nu mai am de dat bani în zece locuri, în zece zile diferite, ci doar într-un sigur loc, o dată pe lună. Și am aplicat la o firmă de finanțare, cu dobândă mai mare, bineînțeles, dar… asta era singura soluție pe care o aveam. Cei de la firma de finanțare m-au sunat și m-au întrebat care este motivul pentru care am nevoie de banii aceștia: să îmi cumpăr mașină, pentru nuntă, pentru casă etc. Și, explicând situația mea, că vreau să achit tot ce am și să rămân într-un sigur loc cu plata, mi-au spus că, de fapt, eu nu am nevoie de un împrumut și că varianta cea mai bună ar fi să aplic pentru Debt Consolidation Management. Sunt firme specializate prin care o persoană care nu mai face față cu cheltuielile intră într-un astfel de program. Ai un personal advisor (consilier personal) care se ocupă de toate datoriile pe care le ai”, spune românul despre sfaturile pe care le-a primit pentru a scăpa de datorii.

 

Debt Consolidation? O soluție bună?

Cu varianta Debt Consolidation, pe care a primit-o de la compania de finanțare, C.B. mărturisește că s-a simțit mai liniștit. Însă, se pare că era doar liniștea dinaintea furtunii…

„M-am bucurat așa de mult când am auzit că există astfel de soluții, că imediat am sunat. Cei de la firma de Debt Consolidation m-au întrebat o mie de lucruri… mi-au pus o mie de întrebări. Unde am datoriile, ce valoare au datoriile mele însumate, dacă am împrumuturi, care sunt cheltuielile pe care le am. Părerea mea, după această experiență, este că programul acesta este foarte bun dacă ești, pur și simplu, copleșit de situație, și anume când ai sume foarte mari de înapoiat sau dacă ai împrumuturi de 10-20.000 de lire la bănci, dacă ești amenințat că ți se ia casa. Ei bine, cei de la firmele de Debt Consolidation îți iau tot stresul de pe cap. Nu te mai deranjează nimeni, nu îți mai trimite nimeni nicio scrisoare și nu te mai sună nimeni din cei care te sunau. Ei, practic, se ocupă de absolut tot. Odată intrat în acest program, împreună cu consilierul (personal advisor), se face un total: câți bani câștigi pe lună, ce cheltuieli ai (și anume facturi curente, cum ar fi curent, gaz etc.), inclusiv dacă ești dator și la Gaz sau la Electricitate. Dacă nu ai chiria plătită la timp, ei vorbesc cu landlord-ul. Deci, orice bănuț pe care trebuie să îl dai este calculat și toate datoriile intră în acest program”, spune C.B., un român care a aplicat pentru programul Debt Consolidation.

————————————–

„După ce se scad toate acestea, inclusiv chiar șampon, pasta de dinți și de ce mai are nevoie un om prin casă, cei de la Debt Consolidation calculează cu câți bani rămâi. De exemplu, după toate aceste calcule, cât câștig și ce cheltuieli am, eu mai rămâneam cu 300 de lire pe lună. M-a întrebat cât vreau să dau din acești bani. Puteai da 100-200 sau chiar pe toți. Totul depindea de tine. Și suma, să spunem de 200 cât decideai, o împărțea la creditori. Creditori care se mulțumesc în mare parte să își primească banii așa cu țârâita, decât deloc. Partea proastă, mă refer la compania cu care am aplicat eu, este că și ei, cei de la Debt Consolidation, au comisionul lor. Problema a fost că abia la sfârșit mi-au spus de taxa lor, care era de 50%. Dacă eu aș fi dat pe lună, de exemplu 1.000 de lire, ei păstrau 500 și împărțeau doar 500 creditorilor. Și atunci am zis… NU!”

C.B., 39 de ani, despre programul Debt Consolidation

————————————–

 

„Mai bine te ajuți singur!”

Din toate variantele pe care le-a avut, românul spune că cea mai bună, cel puțin în cazul său, a fost „mai bine te ajuți singur”. De ce? Ne spune chiar el.

„Am înțeles că mai sunt și alte firme care au comision de 20%, de 30% și chiar și gratuite, însă am auzit că aceștia nu prea își dau interesul. Așa că am renunțat și la firmele de Debt Consolidation și m-am decis să rămân pe cont propriu. Cred că e bine să apelezi la astfel de firme numai dacă ești prea disperat, ai sume prea mari și nu ai altă soluție. Eu am nevoie de 4.000 de lire ca să scap de tot, de toate datoriile și să fiu la zero cu tot, însă și cu 2.000 m-aș apropia cât de cât de normal. Problema e că atunci când primesc salariul, nu știu unde și cum să îl împart mai întâi: chirie, facturi, cele necesare sau datorii? Și așa, pentru că nu ajung să plătesc nimic integral și se adaugă mereu comisioane și taxe că nu am achitat la timp, simt că nu mai ies la liman”, spune românul de 39 de ani.

————————————–

„M-am gândit că cea mai bună soluție este să vorbesc cu toți: și la bancă și la mașină și pe la direct debit-uri și să stabilesc o singură zi pe săptămână pentru toate plățile, pentru că eu le am împărțite în mai mult de zece zile diferite. Fiind împărțite, se suprapun între ele: ba vine chiria și, în același timp, trebuie plătit și credit cardul, ba vine mașina plus asigurarea și telefonul. Și tot așa. Eu așa m-am gândit să procedez, ca să mai scap din datorii. Însă, cei care vor să aplice pentru a face parte dintr-un program Debt Consolidation Management să întrebe din prima secundă dacă există și cât sunt comisioanele firmei!”

C.B., 39 de ani

————————————–

 

Autor articol: Oana Padureanu

Comentarii

O parere la “Când nu mai scapi de datorii”

  1. Mihalcea Ana Spune:

    debt consolidation managemen este si in Romania?

Spune-ti si tu parerea!