Când România îţi închide fereastra, intri pe uşă în UK

Articol publicat in sectiunea Afaceri românești, Diaspora, Muncă, Poveşti româneşti pe data 2 februarie 2016

uk-Paul-Balogh-manuale-liceu-britanic

Paul Balogh este co-fondatorul unei companii care produce material educaţional digital pentru Eton College, cel mai prestigios liceu din Marea Britanie, şcoala aristocraţilor şi a familiei regale. El a povestit pentru „Viitorul României” (proiect civic al companiei Cris-Tim) că Learn Forward, compania lor, s-a născut dintr-o frustrare, aceea că sistemul educaţional românesc trebuie să se schimbe, să meargă înainte, să ţină pasul cu evoluţia tehnologică. 

Potrivit viitorulromaniei.ro, românii Paul Balogh (foto Facebook) şi partenerul său, Cristian Dinu, au ajuns să facă ceea ce le place, în Anglia. Iată, conform spuselor lui Balogh, cum s-a întâmplat totul:

„În România, dacă vrei să te ocupi de o nişă precum manuale digitale, rişti să mori sufocat, fiindcă nu ai destule proiecte ca să poţi supravieţui financiar. În zona educaţională, sistemul este centralizat, drept urmare orice ai vrea să faci, trebuie să treci pe la minister. Uşile sunt cumva tot timpul închise. Chiar dacă sunt edituri foarte faine, ele nu pot avea impact la nivel naţional fără să treacă pe la Ministerul Educaţiei. Asta ne-a făcut să căutăm activ o soluţie de investiţie sau de relocare într-o altă ţară, să ieşim cumva la nivel european.”

„Am avut orgoliul să credem că, totuşi, ceea ce avem este un produs competitiv nu doar la nivelul României, ci la nivel european. Pornind de la asta, uitându-ne ce alte idei mai sunt pe piaţă în privinţa manualelor digitale, am văzut că stăm destul de bine, adică avem o şansă egală cu ceilalţi pe piaţa europeană. Aşa că anul trecut am început să căutăm colaboratori în Marea Britanie, mai ales în Scoţia.”

—————————————

„Între timp, s-a întâmplat un accident. În noiembrie 2014 am primit un mail de la un accelerator de business (Emerge Education) din Londra (…), care ne-a invitat să aplicăm la proiectul lor. Aşa că am aplicat, eram 150 de firme în competiţie. Evident, nu credeam că avem vreo şansă reală pentru că na!, e Londra, competiţia este enormă, şi dacă vrei să faci ceva semnificativ pe piaţa europeană, Londra e locul cel mai bun unde să mergi, e şi poarta spre America. Londra e o oportunitate extraordinară. Ne-a fost teamă, nu am crezut că o să luăm. Am primit răspunsul final pe 13 decembrie 2014. Câştigasem.”

Paul Balogh

—————————————

Puteţi citi în întregime interviul, pe site-ul Viitorul României, la adresa http://goo.gl/OjvLRI.

 

Balogh, felicitat pe Facebook, însă modest

Surprins de multele felicitări primite în urma interviului apărut pe portalul românesc, Paul Balogh a ţinut să facă următoarele precizări pe pagina personală de Facebook:

„(…) Simt că lucrurile au luat o proporție prea mare pentru puținul pe care l-am făcut (nu e falsă modestie) şi aş vrea să vin cu niște precizări.

 

trimiteri-sus-4

A venit să-și crească nepoții și a ajuns autoare de carte la Londra

România, prezentă la Târgul Internațional de Carte de la Londra 2015

Cărţi româneşti, acum la Librăria Europeană din Londra

Pe străzile Londrei: un român a locuit timp de cinci luni în case părăsite!

trimiteri-jos-4

 

(1) Chiar e puţin ce am realizat până acum: e adevărat că firma noastră a digitalizat câteva din materialele Eton şi, în plus faţă de cele scrise în articol, recent am digitalizat și un material pentru UCL. Acestea sunt însă fire de nisip aruncate într-un ocean efervescent precum Marea Britanie. E adevărat că e bine că există aceste grăunțe de nisip, dar ele nu înseamnă (încă) o super reușită. E mai degrabă un semn încurajator cum că nu ne aflăm pe un drum greșit. Dar de aici până la succesul acela mare, serios, când poţi spune: ok, am pus o firmă mişto pe lumea aceasta, e cale lungă.

(2) Când văd că scrie în titlu „românul care face” sincer mă întreb care anume? Nu eu personal fac acest lucru. Fiecare reușită de tipul acesta este rezultatul a mii de ore petrecute în discuţii cu Dinu (co-fondatorul şi prietenul meu de ani de zile), în întâlniri cu mentori, clienţi sau pur şi simplu prieteni care ne sfătuiesc, a procesării de informații și feedback-uri (unele dure) venite din toate părţile posibile. Este rezultatul ingeniozităţii oamenilor cu care lucrezi, prietenilor cu care co-fondezi firme. Nu e niciodată, dar niciodată, reușita unui singur om. A mea cu atât mai puțin.

De exemplu, povestea cu Eton este, aproape în totalitate, proiectul lui Cristian Dinu. De la năşirea proiectului până la digitalizare şi follow-up. Digitalizarea însăși nu se putea fără Leo Budrinca, care coordonează aceste eforturi pe toate manualele digitalizare de noi de vreo 3 ani de zile. În fine, soft-ul nostru (cu care facem digitalizările) nu exista fără munca multă şi grea făcută de Dinu cu genialii programatori cu care am avut onoarea să lucrăm (Theodor Vararu şi Marius Petcu). Și încă mai sunt mulţi de menționat. Sincer, mă jenează mult gândul că reiese din articol că EU am făcut această treabă. LearnForward nu există fără Dinu, aș vrea să fie acest lucru foarte bine înțeles.

(3) Nu vreau să înțelegeți din cele de mai sus că nu ne bucurăm de rezultatele de până acum. Chiar ne bucurăm de ele. Personal, sunt băiatul din banc, cel care primește o balegă împachetată frumos și strigă fericit că a primit un ponei. Dar până și eu am o limită a distorsiunii percepției, așa că am vrut să scriu aceste lucruri de mai sus. Conjunctura chestiunii cu plecarea în Anglia, acceleratorul de business, succesul cu Eton și altele poate să pară ceva extraordinar. Dar nu e, neapărat. Când ne uităm în jur, avem motive infinite să ne vedem lungul nasului firmei noastre. Suntem, literalmente, doar la început”, a conchis românul.

Aşa da! Bravo, băieţi!

Autor articol: Cristian Enache
Etichete: , , , , , , , , , , , , , ,

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!