Câte păduri mai are România

Articol publicat in sectiunea Social pe data 17 iunie 2016

defrisari10_1România are în total puțin peste șapte milioane de hectare de pădure, dintre care 37%, cea mai mare suprafață, este în Transilvania, urmată de Moldova cu 31% și Țara Românească – 20%, informează Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, potrivit datelor din primul ciclu al Inventarului Forestier Național (IFN).

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” (INCDS), a finalizat centralizarea și interpretarea datelor rezultate din primul ciclu al Inventarului Forestier Național (IFN).

Astfel, România beneficiază de o „radiografie” a resurselor forestiere de care dispune, realizată, în premieră, cu o metodologie modernă, similară celor folosite, în prezent, în țările europene, cu adaptările corespunzătoare caracteristicilor vegetației forestiere și condițiilor de relief din România.

Conform datelor IFN, în funcție de zonele de relief, din totalul suprafeței zonei montane din România, 65% este acoperită cu pădure. În zona de deal, din totalul suprafețelor, zona de pădure reprezintă 27%, iar la câmpie pădurile ocupă 5% din suprafețe, arată comunicatul remis de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și citat de News.ro.

 

Fagul, cel mai răspândit

În ceea ce privește speciile de arbori care se găsesc în pădurile României, fagul este principala specie forestieră din țara noastră. El ocupă 31% din suprafața terenurilor acoperite cu pădure. Este urmat de rășinoase (molid, brad, pini etc.) cu o pondere de 26%, de diverse specii de foioase tari (carpen, salcâm, frasin, paltin etc.) cu 20% pondere și de cvercinee sau stejari (gorun, cer, gârniță, stejar pedunculat etc.) cu o pondere de 16% în suprafața pădurii. Pe ultimul loc se află grupa diverselor specii de foioase moi (tei, plop, salcie etc.), care ocupă 7% din suprafața pădurii.

Distribuția pe clase de vârstă a pădurii arată că cea mai mare suprafață a pădurii (21%) se găsește în clasa a II-a de vârstă (21-40 ani), urmată de clasele de vârstă a IV-a (61-80 ani) și a III-a (41-60 ani), cu 19%, respectiv 18% din suprafața pădurii. Însumată, suprafața pădurii din cele trei clase de vârstă reprezintă peste 58% din suprafața totală a pădurii.

IFN este conceput ca un inventar forestier continuu, cu o periodicitate a ciclului de inventariere de cinci ani.

Autor articol: Ionut Mares

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!