Cauzele și tratamentul insuficienței cardiace

Articol publicat in sectiunea Sănătate pe data 8 octombrie 2015

operatie23În România, 40% din populație suferă de hipertensiune arterială. Hipertensiunea este principalul factor care predispune la insuficiență cardiacă, o boală cronică în care inima nu mai funcționează normal. Diagnosticul și tratamentul corect îmbunătățesc calitatea vieții pacienților. Unii se pot chiar „vindeca”.

Studiul SEPHAR realizat în România evidențiază o incidență de 40% a hipertensiunii arteriale în rândul populației, cu o repartiție de 51% la bărbați și 49% pentru femei. La nivel mondial, 40% din populația de peste 25 de ani suferă de hipertensiune arterială, incidența crescând cu vârsta. Hipertensiunea este cel mai frecvent factor predispozant pentru apariția insuficienței cardiace. Ea acționează atât prin efect direct asupra inimii, cât și prin creșterea riscului de infarct miocardic, de tulburări de ritm cardiac etc. Alte cauze de insuficiență cardiacă pot fi: bolile valvulare, infecțiile virale, consumul excesiv de alcool, chimioterapia, cauze genetice.

Boala „inimii obosite”

În insuficiența cardiacă, inima poate fi numită „obosită”, întrucât se poate contracta mai slab în cazul insuficienței cardiace sistolice sau poate prezenta o alterare a umplerii – în insuficiența cardiacă diastolică. Insuficiența cardiacă este definită drept „o afectare structurală sau funcțională a inimii ce conduce la incapacitatea cordului de a oxigena țesuturile”. Pacientul poate observa instalarea treptată sau bruscă a unei scăderi a toleranței la efort, cu apariția unor dificultăți de respirație, la eforturi sau chiar în repaus. El este obligat să se așeze pe scaun pentru a respira mai ușor. De asemenea, poate acuza oboseală crescândă, tuse nocturnă, umflături (edeme) la nivelul gleznelor, pierderea apetitului, confuzie, chiar sincope.

Diagnostic complex

Pentru diagnosticul insuficienței cardiace și depistarea cauzei acestei boli sunt necesare, într-o primă etapă, un consult cardiologic, cu electrocardiogramă, ecografie cardiacă și radiografie toracică. Ulterior, cardiologul clinician poate cere o examinare coronarografică, o scintigrafie miocardică, o examinare computer-tomografică, angioCT sau RMN.

La ce trebuie să se aștepte pacienții când primesc diagnosticul de insuficiență cardiacă? În funcție de precocitatea diagnosticului și instituirea cât mai repede a tratamentului adecvat, prognosticul insuficienței cardiace poate varia foarte mult. Unii se pot chiar „vindeca”, alții pot atinge niveluri de platou cu permiterea unor activități fizice satisfăcătoare pentru perioade îndelungate. Din păcate, este posibil ca, în ciuda tratamentului maximal, evoluția unora să fie nefavorabilă.

Tratamentul se decide în cadrul „Echipei Inimii”

În funcție de cauze, anumite forme de insuficiență cardiacă pot fi tratate prin terapie medicamentoasă, însă uneori doar intervenția chirurgicală poate îmbunătăți starea pacientului. Din momentul diagnosticării unei maladii cardiace cu sancțiune chirurgicală, pacientul este evaluat de către medicul chirurg cardiovascular, medicul cardiolog clinician, cardiologul intervenționist, medicul anestezist, medicul radiolog, kinetoterapeut, într-un cuvânt „Echipa Inimii” sau HEART TEAM.

Implantare de stent, bypass, proteze valvulare

Tratamentul include atât o schemă medicamentoasă adecvată, cât și abordarea invazivă în funcție de etiologie și evoluție: revascularizare miocardică intervențională prin implantarea de stenturi coronariene, revascularizare prin bypass aortocoronarian, implantarea de defibrilator intern automat sau de dispozitive de resincronizare cardiacă, înlocuire valvulară chirurgicală clasică sau prin metode minim invazive, asistarea ventriculară prin anumite dispozitive, în așteptarea unui eventual transplant cardiac.

Operații fără dureri, cu recuperare rapidă

Prin abord minim invaziv se limitează trauma suferită de pacient, recuperarea fiind accelerată. De asemenea, se scurtează timpul de circulație extracorporeală, minimalizând potențialele complicații ale acesteia. De asemenea, se pot realiza endoprotezări aortice cu proteze multiflow modulator pe cale endovasculară în cazul anevrismelor aortice. Rezultatul este un pacient fără dureri, care se mobilizează de a doua zi postoperator, la care a fost înlăturat riscul de ruptură a peretelui aortic, cu o durată de spitalizare de 4-5 zile.

Ce trebuie să facă pacientul

Pacientul diagnosticat cu insuficiență cardiacă trebuie să urmeze un regim igieno-dietetic corespunzător, să colaboreze strâns cu medicul cardiolog pentru a înțelege el însuși necesitatea absolută a tratamentului, rațiunea supravegherii clinice, imagistice și biologice, și nu în ultimul rând a kinetoterapiei și recuperării cardiovasculare după un eveniment cardiovascular sau procedură intervențională.

Autor articol: Diana Roman

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!