Ce facem cu imigrantii?

Articol publicat in sectiunea Editorialul săptămânii pe data 13 februarie 2011

Orice sondaj privind acceptarea imigrantilor devine, in scurt timp, un esec. Ideea insasi e destul de proasta, dar are avantajul de a aduce rating. Un rating usor salbatic, realizat de un public curios sa vada cat de intens unii oamenii ii resping pe ceilalti daca e vorba de vreun drept. Odata ce te-ai nascut britanic, iti asumi aceasta conditie ca pe o victorie personala si ii privesti pe ceilalti cu superioritatea data de cultura si civilizatia britanica. A te naste roman inseamna, automat, a te considera superior unui intreg sir de popoare, de la kurzi la azeri si de la congolezi la eskimosi. Cu cat mai departe – geografic – se afla termenul celalalt al comparatiei, cu atat mai destepti ne simtim.

Revenind la cazul britanicilor versus imigranti, era previzibil ca majoritatea respondentilor sa marturiseasca, sincer, ca nu ii inghit pe cei sositi din tari mai sarace. Mai exact, imigrantii ar trebui folositi acolo unde e nevoie de ei, fie la stersul becurilor din metrou, fie la inventarea celor mai tari calculatoare sau la realizarea celor mai riscante operatii chirurgicale. Fiindca imigratia e plasata mereu la extreme, fie mai spre curatat gunoiul, fie mai spre conceperea programelor NASA. Zona de mijloc, mai acceptabila si suficient de decent platita, le revine de drept cetatenilor autohtoni. Va sa zica, spune sondajul, britanicii ar dori, in proportie covarsitoare, ca imigrantii sa fie lasati sa lucreze in cele mai grele si mai bizare locuri, cu cateva conditii, printre care: sa nu li se permita accesul la educatie si sa nu beneficieze de servicii de sanatate. Deja, prin aceste doua nevinovate precizari, asupra Marii Britanii se lasa o umbra groasa. A interzice educatia ar fi o masura la care putini s-ar fi gandit, la inceput de mileniu trei. Si chiar putini se si gandesc, odata ce la aceasta intrebare au raspuns afirmativ doar intre 1 si 5 la suta din respondentii celorlalte state chestionate (SUA, Canada, Franta, Germania, Italia, Olanda si Spania) spre deosebire de britanici, al caror entuziasm a atins 23 la suta. Iata o situatie la care nu ne-am fi asteptat. Ne-am fi asteptat, poate, ca italienii sa se fi saturat de tiganii infractori sau ca germanii sa mustaceasca la gandul ca ai nostri au mancat, totusi, lebedele austriecilor. Dar englezii, calmi, joviali, civilizati, natiune de inventatori, exploratori si savanti, sa conceapa ideea unei mase de imigranti fara acces la educatie, asta nu ne-am fi inchipuit-o. Cat despre interzicerea accesului la servicii medicale, aceasta e o idee prea ciudata ca sa poata fi abordata serios. Caci, daca cineva ar aborda-o serios, drumul analizei ar duce spre categorii abisale (cum ar fi spus, poate, Blaga) ale inumanitatii.


Etichete: , , , ,

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!