CE NE REZERVA BUGETUL MARII BRITANII?

Articol publicat in sectiunea Bani, taxe şi beneficii, Reportajul săptămânii, UK la zi pe data 24 ianuarie 2010

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

 

Capcanele bugetului

 

Proiectul preliminar al bugetului Marii Britanii pentru 2010 propune cresterea impozitelor si taxelor si reintroducerea TVA. Asta dupa ce timp de un an acesta fusese anulat la anumite produse de consum ca masura de protectie pe timp de recesiune.

Analistii financiari britanici avertizeaza insa, ca efortul de depasire a actualei datorii publice va costa fiecare familie de pe teritoriul britanic 2.400 de lire sterline/an.

Companiile de transport si universitatile isi vor reduce activitatea, iar investitiile in domeniul constructiilor si in aparare se vor reduce la randul lor in medie cu 19,2%, ca efect al aplicarii actualelor prevederi bugetare. Reprezentantii Institutului pentru Studii Financiare (ISF) au declarat ca familiile cu un singur salariat, cele cu copii si, in general, cele care au venituri mai mici de 35.000 de lire sterline pe an vor avea de suferit cel mai mult de pe urma cresterilor de taxe introduse.

Criticii actualului proiect bugetar sustin ca Regatul Unit va trebui sa traverseze un deceniu de austeritate. Iar analiza efectuata de specialistii IFS asupra Raportului preliminar de buget pe 2010 arata ca limitarile propuse vor avea ca efect practic anularea tuturor cresterilor bugetare introduse de laburisti in 12 ani de guvernare.

 

Bancherii, pe cale de disparitie

In privinta taxelor, cea mai importanta prevedere a proiectului bugetar britanic pentru anul in curs se refera la bancheri si la persoanele care obtin venituri foarte mari sub forma de bonusuri discretionare. Acestea vor trebui sa plateasca bugetului de stat un impozit in valoare de 50% din sumele de care beneficiaza. Practic, pentru orice venit de peste 25.000 de lire sterline rezultat sub forma de bonusuri, o jumatate din suma va reveni statului britanic. Guvernantii spera, ca in acest fel, sa creasca cu 550 de milioane de lire sterline veniturile bugetare ale fiscului britanic in anul financiar care urmeaza.

In realitate insa, se pare ca o parte dintre marii bancheri, finantisti si proprietari de companii britanice specializate in investitii si servicii financiare isi relocheaza activitatea in paradisuri fiscale din insule subordonate Coroanei Britanice ca Jersey, Guernsey, Isle of Man sau Insulele Virgine. Ei parasesc Regatul Unit goniti de noile masuri propuse prin raportul preliminar al bugetului Marii Britanii pe 2010. Aleg aceste destinatii manageri financiari, bancheri sau magnati ale caror investitii in Regatul Unit constituiau o sursa foarte importanta pentru stabilitatea financiara a tarii, conform reprezentantilor Companies House, una dintre cele mai importante companii lichidatoare din Marea Britanie.

Jurnalistii britanici cred ca, in aceste conditii, datoria publica uriasa acumulata de Guvernul de la Londra pe timpul crizei economice nu se va diminua, iar platitorii de taxe din clasa de mijloc britanica vor fi obligati sa suporte contributii si mai mari catre bugetul statului in anii care urmeaza.

Acestia se asteapta ca exodul celor mai potenti financiari britanici sa se accentueze in urmatoarea perioada. Zece finantisti de top sau mari investitori parasesc, in medie, in fiecare saptamana, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, anunta cu ingrijorare The Times in editia sa electronica din 4 ianuarie. Aceasta dupa ce sute de specialisti in finante si antreprenori au renuntat deja la activitatile pe care le desfasurau in aceasta tara, pentru a evita impozitarea cu 50% a bonusurilor de care beneficiaza, conform propunerii guvernantilor prevazuta in proiectul de buget pentru anul in curs.

 

Avertismentele primarului

Si primarul Londrei, Boris Johnson, a atras atentia ca aproximativ 9.000 de bancheri sunt gata sa plece din City, centrul financiar al capitalei britanice, speriati de noul impozit de 50% introdus de Guvern pentru cei cu venituri foarte mari. Conservatorul Johnson i-a adresat o scrisoare ministrului de finante, Alistair Darling, in care il acuza pe acesta ca „a reusit performanta de a goni surprinzator de repede o pleiada de specialisti de varf”. Edilul a mai cerut sa il intalneasca pe autorul actualului proiect bugetar pentru a-i cere lamuriri in privinta pagubelor produse vis-a-vis de imaginea Londrei ca „centru financiar global”.

Plecarea bancherilor va avea repercursiuni asupra prosperitatii Londrei, afectand serviciile publice, industria media si reducand resursele financiare, a explicat Boris Johnson. „Este adevarat ca bancherii sunt cei care au provocat aceasta criza teribila pentru care platim acum cu totii si ca acest comportament al lor a dus la luarea unor astfel de masuri de protectie. Este insa profund regretabil faptul ca actuala guvernare a luat niste decizii unilateral, concretizate prin masuri care se indeparteaza mult de modul de actiune al celorlalte tari din Uniunea Europeana sau din grupul statelor G20. Impunerea de 50% prevazuta de actualul proiect bugetar risca sa deterioreze competitivitatea mediului de afaceri londonez si imaginea capitalei britanice de lider mondial in domeniul serviciilor financiare alaturi de New York”, a insistat primarul Londrei citat de BBC.

 

Alarma falsa

Contrar temerilor ca marii investitori vor parasi Marea Britanie, bancherii londonezi nu sunt ingrijorati de suprataxa de 50% pe care le-o impune guvernul Brown. O analiza a Financial Time (FT) arata ca bancherii londonezi vor avea putin de suferit de pe urma suprataxelor propuse in raportul preliminar al bugetului de stat al Marii Britanii pe 2010. Publicatia britanica a prezentat la inceputul acestui an rezultatele unui sondaj facut printre reprezentantii marilor banci cu sediul in City of London.

Cele mai multe banci londoneze au raspuns anonim chestionarului transmis de FT. Bancherii au sustinut ca institutiile pe care le conduc vor reusi sa absoarba si impozitul de 50% catre stat fara ca beneficiarii stimulentelor financiare sa sesizeze vreo diferenta. „Suprataxele vor fi absorbite de banci in proportie de 90%”, se sustine intr-unul din chestionarele completate ajunse la redactorii FT. In general, bancherii au recunoscut ca, in situatia data, intentioneaza sa dubleze valoarea bonusurilor, iar taxa de 50% catre bugetul de stat va fi platita direct de catre actionarii institutiilor bancare. In consecinta, cei indreptatiti sa primeasca bonusuri vor intra in posesia aceleiasi sume de bani ca si pana in prezent. Reprezentantii bancilor au subliniat ca vor proceda in acest fel chiar daca vor irita atat pe guvernanti, cat si pe actionari.

Cancelarul Alistair Darling a admis in primele zile ale lui 2010 ca a esuat in incercarea sa de a schimba comportamentul bancherilor, se sustine in articolul din Financial Times. Esecul va fi insa „indulcit” de sumele mari de bani care vor intra totusi in vistieria tarii, cred jurnalistii FT. Reprezentantii bancilor care au raspuns chestionarului au apreciat ca vor ajunge in acest fel la bugetul de stat aproximativ 5 miliarde de lire sterline anual.

JP Morgan, Goldman Sachs si Barclays Capital sunt singurele institutii bancare din City of London care nu au raspuns investigatiei FT.

 

 

Ce spun specialistii?

 

„Dupa reducerea brusca a cresterii economice in Marea Britanie si dupa ce analistii estimau pentru 2009 o contractie de –4,75%, ni se propune acum reintroducerea valorii TVA de 17,5% si anularea scutirii pentru plata taxei de timbru fiscal care se achita la cumpararea unui imobil in valoare de peste 175.000 de lire sterline. Ministrul de finante Alistair Darling ne pregateste astfel pentru un alt an dificil pentru locuitorii Marii Britanii.

Guvernantii planuiesc reducerea uriasei datorii publice acumulate, iar asteptarile lor privind cresterea economica in viitorul apropiat sunt doar niste fantezii politice care nu pot pacali pe nimeni”, a opinat Nick Hopkinson, director al Federatiei Micilor Intreprinzatori din Marea Britanie, referindu-se la proiectul de buget propus de ministrul Alistair Darling.

„Este dezamagitor sa aflam ca guvernantii anunta sfarsitul perioadei de scutire pentru plata timbrului fiscal la cumpararea unei locuinte”, crede si Hannah-Mercedes Skenfield, cea care conduce departamentul de credite ipotecare la compania moneysupermarket.com. „Investigatiile pe care le-am initiat in cadrul companiei noastre pe piata imobiliara britanica au aratat ca pana in septembrie anul trecut, vanzarile de locuinte cu valori sub 175.000 de lire sterline au crescut cu 9%. Practic mai mult de jumatate din cei care ne-au solicitat un credit ipotecar in perioada specificata erau interesati de aceasta categorie de proprietati. In concluzie, cred ca aceasta prevedere a bugetului ii va afecta foarte mult, mai ales pe cei care sunt in situatia de a-si cumpara pentru prima data o locuinta”, a adaugat reprezentanta moneysupermarket.com.

„Sunt de acord cu estimarile cancelarului Alistair Darling privind cresterea economica probabila in 2010 cifrata undeva la 1,5%, dar previziunile sale referitoare la o crestere economica de 3,5% in 2011 si 2012 par cam optimiste netinand cont de efectele crizei financiare, de cresterea taxelor si de reducerea cheltuielilor in scopul diminuarii deficitului bugetar”, a spus si John Hawksworth, director in cadrul Price Waterhouse Coopers.

„Cresterea contributiilor sociale National Insurance combinata cu marirea impozitelor pe venit si cu anularea unei parti importante din contributia pentru pensie vor afecta sever pe cei mai importanti platitori de taxe catre bugetul de stat. Cei mai multi vor ajunge sa plateasca statului mai mult decat castigurile nete pe care le vor obtine, iar aceasta nu este deloc o situatie motivanta si incurajatoare”, opineaza si Sarah Pickering, managing director reprezentand Alvarez & Marsal Taxand.

In fine, „introducerea unei suprataxe de 50% pentru veniturile foarte mari transmite din partea guvernantilor un mesaj corect catre conducerile institutiilor bancare; dar masura nu va aduce foarte multi bani in vistieria statului. Bancile vor reactiona prin dublarea bonusurilor sau dimpotriva prin reducerea acestora sub limita impozabila. Multi dintre clientii nostri aflati in aceasta situatie se gandesc serios sa paraseasca insa Marea Britanie, daca nu au facut-o deja. Si, in aceste circumstante, este clar ca renumele Londrei de centru financiar global are de suferit”, conchide Louise Somerset, managerul Departamentului taxe si impozite, in cadrul RBC Wealth Management.

—————————————

Contributia National Insurance

 

Lire sterline/saptamana

2009-2010

Variatie

2010-2011

Castig salarial brut minim (primary Class 1) £ 95 +£ 2 £ 97
Castig salarial brut maxim (primary Class 1) £ 844 £ 844
Castig salarial net maxim £ 770 £ 770
Primul prag de impozitare £ 110 £ 110
Al doilea prag de impozitare £ 110 £ 110
Contributia primary Class 1 pentru sumele care depasesc primul prag de impozitare la castigul salarial maxim 11% 11%
Contributia primary Class 1 pentru castigul salarial maxim 1% 1%
Contributia secondary Class 1 pentru sume care depasesc al doilea prag de impozitare 12,8% 12,8%
Class 2 £ 2,40 £ 2,40
Class 2 castigul anual minim £ 5,075 £ 5,075
Class 3 / saptamana £ 12,05 £ 12,05
Class 4 castigul anual minim £ 5,715 £ 5,715
Class 4 castig anual maxim £ 43,875 £ 43,875
Contributia Class 4 pentru sume sub castigul anual maxim 8% 8%
Contributia Class 4 pentru sume mai mari decat castigul anual maxim 1% 1%

—————————————

 

Pagina 2 din 2:Pagina precedentă

Autor articol: Marcel Istrate
Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!