Cerșetorii români, hărțuiți în țările scandinave

Articol publicat in sectiunea Diaspora în lume pe data 1 iulie 2015

Norvegia_cersetor

Cerșetorii, dintre care majoritatea sunt români, se confruntă cu mai multe abuzuri la Oslo comparativ cu celelalte două capitale scandinave, Stockholm și Copenhaga, potrivit unui nou studiu realizat de Fundația Fafo.

Studiul, realizat în baza unor interviuri cu peste 1.200 de cerșetori în toate cele trei capitale scandinave, subliniază că aceștia s-au confruntat cu cele mai multe forme de hărțuire și abuz în Oslo, relatează site-ul newsinenglish.no, citat de Mediafax.

Televiziunea norvegiană NRK a relatat că abuzurile verbale de care suferă mai mult de jumătate dintre cei intervievați în Oslo se adaugă atacurilor fizice, cerșetorii pretind că au fost stropiți cu bere sau alte lichide, iar paharele lor au fost lovite sau luate.

Cercetătorii Fafo au scris că doar unul din trei cerșetori intervievați la Stockholm și Copenhaga a relatat situații similare. Cei din Oslo au declarat că au învățat să fie extrem de atenți la norvegienii beți de pe străzi, aceștia fiind cei mai frecvenți agresori ai lor.

 

Acces refuzat în magazine

În total, 27% dintre românii care s-au identificat ca fiind de etnie romă au declarat că li s-a refuzat accesul în magazinele alimentare din Oslo, unde ajung deseori cu pungi de plastic pline cu sticle goale pe care le adună de pe străzi sau din gunoaie pentru a primi bani în schimbul lor. Fiecare sticlă valorează cel puțin o coroană la automatele instalate în magazine, așa că reciclarea lor poate fi o sursă importantă de venit.

În Stockholm, doar 9% dintre romi afirmă că li s-a refuzat accesul în magazine, în timp ce în Copenhaga, procentul lor este de 13%. În Oslo, 38% susțin că nu li s-a permis accesul la automatele de reciclare, comparativ cu 7% în Stockholm și 17% în Copenhaga.

„Persoanele de etnie romă sunt supuse hărțuirii într-o măsură mai mare decât în Copenhaga sau Stockholm. Sunt un grup vulnerabil la exploatare”, a declarat cercetătorul Fafo, Guri Tyldum.

 

Nu sunt parte a crimei organizate

Studiul Fafo arată că cei mai mulți cerșetori intervievați au pretins că au ajuns în Scandinavia pe cont propriu sau cu diverse rude. „Suntem foarte siguri că cerșetorii nu sunt în niciun fel parte a crimei organizate”, a declarat Ann Britt Druve, unul dintre autorii studiului. „Ei se cunosc reciproc și călătoresc în rețele formate din familii și comunități. Nu sunt organizați de părți terțe”, a adăugat ea.

Pe lângă intervievarea românilor fără adăpost pe baza unui chestionar, Fafo a realizat interviuri calitative și a vizitat România pentru a efectua studii pe teren. „Nu credem că toți ar fi fost capabili să ne înșele într-o asemenea măsură”, a subliniat Druve.

Românii, majoritatea etnici romi, călătoresc în țările scandinave cu microbuze, adesea împrumutând bani pentru călătorie de la rude sau chiar de la șoferii care îi transportă.

Ei câștigă în mod normal aproximativ 200 de coroane norvegiene (22,8 euro) pe zi, păstrând jumătate din această sumă pentru a trimite acasă, în România. „Familiile lor din România sunt extrem de sărace, astfel că acești bani pot face diferența”, a afirmat Druve.

 

Primarul din Oslo, dezamăgit

Primarul din Oslo, Fabian Stang, a declarat pentru NRK că este dezamăgit de rezultatele studiului Fafo, afirmând că este „foarte trist” și „inacceptabil” ca cerșetorii să fie tratați atât de rău la Oslo.

El a afirmat că cea mai bună modalitate de a ajuta cerșetorii este îmbunătățirea economiilor de unde pleacă, astfel încât să nu simtă nevoia să cerșească în Scandinavia. „Dar atunci când sunt aici în oraș, trebuie să ne comportăm corespunzător față de ei”, a declarat Stang. „Este complet inacceptabil ca cineva să scuipe sau să lovească pe cineva în acest oraș”, a conchis el.

Autor articol: Ionut Mares

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!