Cetăţenii UE pot să-şi transfere drepturile la pensie

Articol publicat in sectiunea Economie pe data 5 mai 2014

lucratori 2

Parlamentul European a adoptat recent o directivă prin care cetăţenii europeni care se mută în alt stat membru vor putea să îşi transfere toate drepturile la pensie, se arată într-un comunicat al PE.

Directiva, care urmează să fie aprobată formal de Consiliul de Miniştri, prevede că lucrătorii care se mută în alt stat membru nu îşi vor pierde drepturile statutorii (oferite de stat) la pensie, scrie Mediafax.

Propunerea a fost făcută deoarece în prezent nu există reguli similare la nivelul UE pentru schemele suplimentare de pensii, astfel că cetăţenii UE care se mută între statele membre riscă să-şi piardă drepturile achiziţionate în decursul unei perioade, dacă aceasta nu este considerată suficient de lungă de către statul în care se mută.

Conform noii legislaţii, perioada de subscriere, adică perioada de apartenenţă activă la o schemă de pensii, necesară pentru ca o persoană să îşi păstreze drepturile la pensie suplimentară nu trebuie să fie mai lungă de trei ani. Totodată, eurodeputaţii au inclus o clauză care prevede că lucrătorii transfrontalieri trebuie să beneficieze de acelaşi nivel de protecţie, pe care statele membre trebuie să o pună în aplicare în răstimp de patru ani.

Potrivit directivei, în cazul în care un lucrător care îşi încetează activitatea nu a obţinut încă drepturi la pensie dobândite în momentul încetării contractului de muncă, regimul de pensie suplimentară rambursează contribuţiile vărsate de lucrătorul respectiv sau vărsate în numele acestuia, în conformitate cu dreptul intern sau cu acorduri ori contracte colective, sau, în cazul în care lucrătorul respectiv suportă riscul de investiţie, fie suma contribuţiilor vărsate, fie valoarea investiţiilor rezultate din aceste contribuţii.

Propunerea legislativă a fost depusă de Comisia Europeană în 2005 şi revizuită în 2007. Prima lectură a Parlamentului a avut loc în 2007, apoi propunerea a fost blocată de Consiliu timp de şase ani, din cauza divergenţelor între schemele de pensii ale statelor membre şi a necesităţii unui vot în unanimitate. Intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona a însemnat că textul poate fi supus la un vot prin majoritate calificată, ceea ce a permis reluarea negocierilor şi încheierea unui acord între Parlament şi statele membre, aprobat de deputaţi la 15 martie.

Autor articol: Ionut Mares

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!