Cinci români pe lista neagră a lui Putin

Articol publicat in sectiunea Politică externă pe data 5 iunie 2015

Adrian Cioroianu_1Eugen Tomac, Adrian Cioroianu, Iulian Chifu, Tiberiu Liviu Chondon și Gheorghe Hațegan se află pe lista neagră a președintelui Rusiei, Vladimir Putin. Cele cinci nume apar într-un document care conține lista celor 89 de personalități din UE care au fost interzise pe teritoriul Rusiei.

Românii declarați indezirabili în Rusia au reacționat la decizia radicală a Moscovei, după ce și-au văzut numele pe lista neagră cu zeci de personalități din Uniunea Europeană care nu mai au voie să intre pe teritoriul său. Este vorba despre Eugen Tomac – președintele PMP, Adrian Cioroianu – fost ministru de externe și ambasador desemnat pe lângă UNESCO, Iulian Chifu – fostul consilier prezidențial pentru securitate și politică externă al lui Traian Băsescu, Tiberiu Liviu Chondon – șeful Statului Major al Forțelor Navale și Gheorghe Hațegan – director general adjunct al companiei de stat Transgaz.

Cele cinci nume apar într-un document care conține lista celor 89 de personalități din UE care au fost interzise pe teritoriul Rusiei, publicată zilele trecute pe pagina de Facebook.

Comentând această listă, fostul șef al SRI, George Maior, a declarat, la Digi 24, că este o tactică ce ține de un nou tip de război rece, precizând că România nu trebuie să cedeze unor astfel de presiuni.

„E un aspect legat de acest tip de nou război rece (…) E regretabil că se ajunge și la asemenea gesturi într-un moment în care securitatea internațională și regională este pusă sub presiune, instabilitatea din Ucraina este un element care trebuie să ne preocupe pe toți și în special, statele de frontieră ale Uniunii Europene și Uniunea Europeană ca atare. Din păcate, lucrurile care pun tensiune și care blochează comunicarea între cele două mari forțe continuă și acest lucru nu va ajuta la o normalizare pe baze raționale a raporturilor dintre zona euro-atlantică în general și Rusia”, a declarat George Maior.

Întrebat pe ce criterii s-a întocmit această listă, Maior a apreciat că „e greu să pătrund în mintea decizionalilor ruși”. „Este regretabil și ne îndepărtăm de ceea ce sperăm cu toții, că până la urmă se va ajunge la un punct de raționalitate în dialogul strategic dintre cele două părți”, a spus fostul șef SRI, care a adăugat că România ar trebui să analizeze această situație și să vadă dacă se impun contramăsuri.

De asemenea, George Maior a vorbit și despre influența Moscovei în unele capitale europene, apreciind că există interese în anumite state UE privind Rusia, inclusiv înțelegeri importante.

„Toată lumea își dorește să existe un moment în care să se ajungă la o normalizare a relațiilor cu Rusia, este și în interesul României”, a declarat Maior, subliniind că acest lucru nu se va întâmpla până când Rusia nu va da garanții că nu va mai continua actul de destabilizare în spațiul european, în Ucraina, „subtil în Republica Moldova”. „Nu ne putem întoarce la Războiul Rece, dar se întoarce Războiul Rece la noi”, a conchis Maior.

 

Putin anexează încă o provincie

Președintele rus, Vladimir Putin, a profitat de faptul că atenția întregii lumi a fost ațintită, în urmă cu două luni, asupra aniversării unui an de când peninsula ucraineană Crimeea a fost anexată Rusiei, ca să anexeze pe furiș încă un teritoriu, semnalează Newsweek. În timp ce lumea urmărea ceremoniile prilejuite de aniversarea primului an de când a fost anexată Crimeea, la 18 martie, Rusia a crescut efectiv cu 50.000 de cetățeni și 3.900 de kilometri pătrați.  Această creștere bruscă a avut loc ca rezultat al Tratatului de Alianță și Integrare semnat de Rusia și Osetia de Sud, regiune separatistă a Georgiei, mai scrie sursa citată.

Vladimir Putin a anunțat că „o zonă comună de apărare și securitate va fi creată între cele două țări ale noastre, agențiile noastre vamale vor fi integrate și trecerile la frontieră pentru cetățenii noștri vor fi deschise”. Uniunea Europeană a reacționat și a explicat foarte clar că nu este un proces în acord cu dreptul internațional, ba mai mult, încalcă suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei.

Înaltul reprezentant UE pentru politică externă, Federica Mogherini, a declarat, la momentul respectiv că, „la fel ca și anterioarele tratate semnate între Federația Rusă și cele două regiuni separatiste georgiene Abhazia și Osetia de Sud, acest «tratat» – care include referiri la transferul de putere în anumite domenii – încalcă limpede suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei, principiile dreptului internațional și angajamentele internaționale asumate de Federația Rusă, inclusiv Acordul din 12 august 2008 și Măsurile sale de Implementare, din 8 septembrie 2008, și nu are nicio valoare legală”.

 

Divergențe și non-reacții

În parlamentul oset au existat, totuși, unele divergențe, mai ales pe gradul de cooperare așteptat de Rusia, la doar o săptămână după semnarea tratatului. Analistul publicației citate spune că este dificil de spus dacă osetii au intrat de bunăvoie în acest tratat, însă este limpede că principalul beneficiu al Osetiei de Sud de pe urma intrării sub aripa protectoare a Rusiei este securitatea. Rusia și-a demonstrat puterea în regiune în războiul din 2008 cu Georgia, care a și declanșat, de altfel, procesul de alunecare a celor două regiuni separatiste înspre Kremlin.

UE a condamnat tratatul, prin Mogherini, însă până acum, Uniunea Europeană nu a livrat georgienilor acele beneficii tangibile care să justifice rezistența în fața Rusiei – spre exemplu, eliminarea vizelor pentru georgienii care călătoresc în statele UE.

Autor articol: Amira Damian

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!