Comisia lui Tăriceanu la start. CSM suspicioasă

Articol publicat in sectiunea Politică internă pe data 26 iunie 2015

Comisia specială pentru evaluarea stării democrației și a statului de drept în România, propusă de Călin Popescu Tăriceanu și înființată prin decizia Senatului luni, este gata să-și intre în pâine. Până în aprilie anul viitor trebuie să prezinte raportul final, anunță presa de la București.

Comisia va fi alcătuită din nouă membri: 4 de la PSD – Georgică Severin, Frățean Alexandru, Timotei Stuparu, Gabriela Crețu, unul de la PLR – Daniel Barbu și unul de la UDMR – Pataki Csaba. PNL ar avea dreptul la trei reprezentanți, însă a anunțat că nu va desemna niciunul.

Potrivit hotărârii de constituire, comisia va măsura „pe baza propriilor indicatori și a propriului model de analiză” mai multe aspecte: „participarea și reprezentarea politică, densitatea și intensitatea rețelelor de asociativitate, libertatea de exprimare, respectul față de minoritățile de orice natură, gradul de acceptabilitate a pluralismului, raportul dintre viața privată și securitatea colectivă, capacitatea de reglare a erorilor și abuzurilor instituționale și a dezbaterii publice, independența și imparțialitatea sistemului judiciar, rigoarea și raționalitatea procedurilor, controlul Parlamentului asupra Executivului, controlul civil asupra instituțiilor de forță, consistența drepturilor și libertăților individuale, precum și a garanțiilor constituționale, formele și eficacitatea controlului cetățenesc asupra tuturor instituțiilor și puterilor statului”.

Călin Popescu Tăriceanu și-a motivat demersul prin faptul că „instituția centrală în orice democrație este Parlamentul (…) în momentul de față, independența și suveranitatea Parlamentului sunt puse în discuție, legislația actuală permite ca suveranitatea Parlamentului să fie împărțită cu Curtea Constituțională. Puterea judecătorească atacă permanent independența Parlamentului și deciziile pe care le ia. Și toate aceste lucruri trebuie discutate cu responsabilitate.”

 

Dublează CSM-ul

Consiliul Suprem al Magistraturii consideră că înființarea acestei comisii este privită cu suspiciune: „Așa cum sunt prevăzute în hotărârea de înființare a comisiei speciale, atribuții de genul măsurării independenței și imparțialității sistemului judiciar și a rigorii și raționalității procedurilor sunt cel puțin discutabile din perspectiva constituționalității și apar ca dublând atribuțiile funcționale ale CSM. Constituția României și legile organice ale sistemului judiciar prevăd toate pârghiile de control intern necesare sistemului judiciar, precum și toate garanțiile respectării principiului separației și echilibrului puterilor într-un stat democratic, acel mecanism de check and balance”, afirmă procurorul Oana Schmidt Haineală, membru și fost președinte al Consiliului Superior al Magistraturii.

„Potrivit articolului 133, aliniatul 1, din Constituția României, CSM este garantul independenței Justiției. În exercitarea acestei prerogative, CSM solicită Inspecției Judiciare, organism în cadrul căruia funcționează magistrați judecători și procurori inspectori, să efectueze verificări, în funcție de metodologia și criteriile specifice, pentru a stabili cazurile în care independența sistemului judiciar și/sau a anumitor magistrați a fost sau nu afectată prin diferite acțiuni sau luări de poziție. Decizia finală asupra rezultatului acestor verificări revine plenului CSM.

De asemenea, respectarea normelor de procedură în instrumentarea, respectiv, judecarea cauzelor este controlată de către Inspecția Judiciară, iar încălcarea acestor norme de către magistrați este abatere disciplinară. Judecarea unor eventuale acțiuni disciplinare cu acest obiect revine Secției de Judecători pentru magistrații judecători, respectiv Secției de Procurori pentru magistrații procurori. Soluționarea căii de atac împotriva hotărârilor pronunțate de secțiile CSM în materie disciplinară revine ICCJ”, a explicat, pentru Ziare.com, Oana Schmidt Haineală.

Lectorul universitar Claudiu Dinu, fost consilier prezidențial, consideră că această comisie nu are pârghii constituționale pentru a-și îndeplini obiectivele: „CCR a stabilit deja. Camerele au dreptul să înființeze comisii, permanente sau speciale temporare. Dar ele nu pot ancheta un cetățean și în fața lor nu poate fi chemat un magistrat să-l întrebi cum își desfășoară activitatea, pentru că se încalcă separația puterilor. Dar, dacă faci o comisie care, sub altă titulatură, anchetează de fapt cum merge Justiția, înseamnă să intri pe actul magistratului ca să-l verifici. Dar nu poți face asta, ți-a spus CCR. De ce o faci? Politic, poate însemna ceva, poți genera reacții, dar tehnic juridic, nu ai ce să faci cu ea, pentru că e neconstituțional.”

Autor articol: Amira Damian

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!