Conflict în comunicarea publică: DNA versus SIE

Articol publicat in sectiunea Politică internă pe data 29 aprilie 2016

Laura Codruta Kovesi10Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a criticat conducerea SIE pentru lipsa totală de colaborare în ultimii trei ani. Ea afirmă că serviciul extern de informații este singurul care nu a oferit nicio informație privitoare la activitățile cetățenilor români în străinătate.

„Nu am primit niciodată informări de la SIE, am aflat din comisii rogatorii sau din investigații jurnalistice”, a declarat procurorul șef al DNA, făcând referire la dosare precum cel al lui Adrian Sârbu, fostul patron al Mediafax.

În cadrul unei conferințe organizate de Freedom House, Expert Forum și CRPE, Kovesi a spus că îi este greu să creadă că ofițerii SIE nu au informații, precizând că anul trecut SRI a făcut aproape 100 de sesizări care s-au soldat cu dosare, DIPI, serviciul Ministerului de Interne, a făcut 22 astfel de sesizari, iar Direcția de Informații a Armatei – 4 sesizări. „De la SIE nu am avut nicio informare”, a precizat Kovesi. Procurorul șef al DNA a dat, ca exemplu, situația în care un suspect  cumpără o casă de șase milioane de euro în Franța, iar ofițerii SIE nu comunică nimic pe această temă. De asemenea, șefa DNA a subliniat că SIE, la fel ca și celelalte servicii, are obligația de a trimite informări atunci când în activitățile pe care le desfășoară sesizează fapte penale.

„Credem că se pot cumpără proprietăți imobiliare cu 6-7 milioane de euro și niciun ofițer de informații să nu se împiedice de acest lucru? Este ilegal să deții aceste informații și să nu sesizezi DNA. Nu pot să îmi explic. Există o obligație legală pe care trebuie ca orice ofițer de informații, orice șef de serviciu trebuie să o respecte. Mi-e greu să cred că nu există informații. E de siguranță națională atunci când cineva transferă milioane de euro în altă țară, când sume considerabile de bani sunt transferate prin offshore-uri”, a arătat Kovesi.

 

SIE: „Informațiile sunt secrete”

Drept reacție la acuzațiile lansate de Laura Codruța Kovesi, SIE a emis un comunicat de presă în care contracarează argumentele DNA:

„Pentru corecta informare a opiniei publice, precizăm faptul că, în contextul în care SIE nu are acces la activitatea sau dosarele aflate în lucru la DNA sau la identitatea suspecților din aceste dosare, în intervalul temporal la care face trimitere procurorul șef DNA, SIE nu a primit nicio solicitare de verificare sau obținere de informații vizând vreo persoană fizică sau juridică cercetată pentru fapte de corupție.”

Odată precizat acest aspect, care scoate din discuție ipoteza vreunei lipse unilaterale de colaborare (odată ce nici DNA nu furnizează nicio informație),  SIE trece la ofensivă, reamintind caracterul secret al activității sale și confruntarea permanentă cu „elemente ostile României”.

„Apreciem că punctul de vedere al doamnei procuror-șef este generat de o neînțelegere a specificului pe care îl incumbă activitatea de informații externe/ spionajul, în speță faptul că obținerea de informații secrete sau confidențiale ce vizează securitatea națională și apărarea intereselor României se realizează preponderent prin surse umane (HUMINT) și metode și mijloace specifice”, se arată în document. Reprezentații Serviciului subliniază că cetățenii români din străinătate nu sunt monitorizați de SIE, „această practică fiind una specifică fostei Securități”, și nu monitorizează „conturile și transferurile bancare, achizițiile imobiliare sau de altă natură efectuate de cetățenii români în străinătate”.

Cu privire la cadrul legislativ internațional în care își desfășoară activitatea, Serviciul de Informații Externe preciează: „În acord cu tratatele internaționale la care România este parte, SIE nu desfășoară activitate specifică pe spațiile aliate (UE, NATO), ca urmare nu desfășoară activitate specifică nici în Franța, stat menționat ca exemplu de procurorul șef DNA”.

  De asemenea, SIE subliniază că activitatea de spionaj „este ilegală raportat la statul țintă” și explică modul în care se realizează aceasta. „Un serviciu de spionaj nu poate obține, în străinătate, în mod autonom și legal, documente clasificate, baze de date, evidențe, date despre conturi, transferuri bancare etc. Accesul se poate realiza prin intermediul surselor umane, persoane recrutate și gestionate conspirat și legendat și care, prin acțiunile lor, încalcă legislația statului de origine, săvârșind infracțiunea de spionaj/trădare. Activitatea de spionaj este o resursă foarte importantă a statului, focalizată pe obținerea de informații secrete, protejate de state/entități, vizând amenințări la adresa securității naționale.

Reprezentanții Serviciului mai arată că informațiile SIE „nu se pot constitui în probe în instanță, întrucât sunt obținute prin surse umane cetățeni străini, cu mijloace și metode specifice, care nu pot fi dezvăluite nimănui și în nicio împrejurare”.

„În cursul anului 2015 și în primele luni ale anului 2016, SIE a transmis către SRI, MAI, ONPCSB, ANAF, MApN/DGIA sau alți beneficiari 35 note informative/semnalări/alerte vizând aspecte corelate fenomenului de corupție”, se mai arată în comunicatul SIE.

Autor articol: Amira Damian

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!