CONGRESUL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI?!

Articol publicat in sectiunea Poveşti româneşti, Reportajul săptămânii pe data 8 septembrie 2014

Diaspora romaneasca_Congresul romanilor de pretutindeni

Cum ar fi dacă, în 30 noiembrie, ne-am întâlni la Palatul Parlamentului la Congresul Românilor de Pretutindeni? Şi ar fi prezenţi acolo românii din toate colţurile lumii? Timp de câteva zile s-ar discuta în cadrul lucrărilor congresului propuneri, proiecte şi probleme de interes comun. Totul pe cheltuiala statului român, care nu a uitat de cetăţenii lui răspândiţi pe meleagurile străinătăţii. S-ar lega probabil prietenii, colaborări şi fructuoase schimburi de idei. Am descoperi astfel, cu toţii, cum arată viaţa semenilor noştri stabiliţi dincolo de graniţele ţării natale. Apoi, ne-am întoarce fiecare prin statele lumii care ne găzduiesc şi am împărtăşi conaţionalilor toate experienţele pe care le-am cules la Bucureşti…

Dar toate acestea sunt simple idealuri…

Congresul Românilor de Pretutindeni se află doar în faza promisiunilor lansate de oamenii politici din capitala ţării în care ne-am născut. Iar până la materializarea acestuia va mai curge multă apă pe Dâmboviţa; şi pe Tamisa… Sau cel puţin aşa cred românii din Marea Britanie.

 

 

În aşteptarea CONGRESULUI

 

În luna iunie 2014, ministrul de externe Titus Corlăţean şi ministrul delegat al românilor de pretutindeni Bogdan Stanoevici promiteau un congres numai al diasporei, confirmat mai apoi chiar de premierul Victor Ponta.

„În ciuda tuturor zvonurilor care au apărut în ultimul timp, vă confirm că în acest an, pe data de 30 noiembrie, va avea loc congresul”, a spus premierul român la deschiderea oficială a programului „Diaspora Estival”, organizat în perioada 17-24 august, la Eforie Nord.

Doar că vorbele liderilor de la Bucureşti nu par credibile pentru românii din Marea Britanie…

Diaspora Românească a încercat să afle opinia mai multor personalităţi active din interiorul comunităţii româneşti din Regatul Unit. Au răspuns iniţiativei lansate de publicaţia noastră: dr. Felicia Elena Buruiană, PhD, ST3 Obstetrics & Gynaecology, Lister Hospital, Stevenage, East of England Deanery; Iolanda Costide, preşedinte al Comitetului de Iniţiativă, PNL Londra;Mihai Ilieş, vicepreşedinte PNL Londra; Costel Petre, preşedinte al Organizaţiei România în Mileniul III; Nicolae Daniel Popescu, fondatorul Reţelei Profesioniştilor Români din Străinătate, specialist în echivalarea studiilor, UK NARIC; Iris Radulian, Project Manager, Organizaţia My Romania Group.

 

 

Cât de serioasă vi se pare

această abordare?

 

Desfăşurarea Congresului Românilor de Pretutindeni a fost confirmată de premierul Victor Ponta, deşi nu au fost parcurse etapele procedurale legale pentru organizarea acestuia. Parlamentul nu a aprobat finanţarea evenimentului. Nimeni nu ştie cine vor fi participanţii la congres şi cum vor fi ei aleşi. Cât de serioasă vi se pare această abordare?

 

Felicia Elena Buruiană:

„Nu doresc să mă avânt în catalogări legate de seriozitate, dar pot spune că timpul este scurt, nu am găsit nimic clar, nu se cunosc detalii cu privire la organizarea în sine, la participare, criteriile pentru alegerea reprezentanţilor, iar acest lucru nu denotă altceva decât dezorganizare şi planificare slabă. Intenţiile sunt, probabil, serioase, dar nu există o organizare riguroasă.

Un alt aspect care reiese din ceea ce am citit în mass media cu privire la acest eveniment, de la prima sa menţiune în data de 17 iunie şi până acum, este că avem de-a face cu o manifestare organizată pe bani publici. În acest context, într-adevăr, este nevoie de transparenţă, a se cunoaşte modalitatea de alegere a reprezentanţilor și de către cine, iar reprezentanţii trebuie să întrunească anumite criterii clare, care să fie, şi ele, publicate oficial.

Întâlniri ale românilor de pretutindeni s-au mai organizat şi în anii precedenţi, însă nu mi-au fost aduse la cunoştinţă criterii de selecţie pentru participare. Eu am primit invitaţie, însă, din păcate, nu am putut participa.”

 

Iolanda Costide:

În fiecare zi auzim de noi măsuri luate de către Guvern, în special de către d-l Ponta şi PSD, celelalte partide din coaliţia guvernamentală fiind în postura de figuranţi.

Majoritatea acestor măsuri sunt anti-constituţionale, prin procedura urmată de Guvern, ignorând existenţa şi rolul parlamentului român; aceasta în contextul în care Guvernul are o majoritate – nouă – în Parlament. Poate tocmai de aceea consideră că nu trebuie să se mai obosească cu implicarea parlamentului român – o procedură care ar fi, oricum, doar o formalitate.

Cine vrea, în aceste condiții, să participe la o manifestare care, chiar înainte de a avea loc, pare să fie acaparată de putere? Este oare d-l Ponta atât de sigur că va câştiga alegerile prezidenţiale şi îşi doreşte o repetiţie a performanţei lui la „Diaspora Estival”, când a criticat românii din străinătate că ar fi (adică tot noi) de vină pentru imaginea proastă a românilor peste hotare.

Vrea cineva să devină un „aplaudac”?”

 

Mihai Ilieş:

„Trebuie să recunosc că am fost plăcut surprins în prima fază când am auzit de ideea constituirii unui congres pentru românii care locuiesc în afara graniţelor, mai ales având în vedere numărul mare al acestora, care a ajuns la peste trei milioane. Cu toate acestea însă, acum două luni, când s-a adus în discuţie desfăşurarea de alegeri în diaspora pentru înfiinţarea acestui congres, am menţionat că rămân nişte semne de întrebare, iar cei care vor să-l organizeze se fac responsabili să ofere informaţii clare şi detaliate legate de scopul şi atribuţiile acestui congres, cât şi informaţii de natură logistică, cum ar fi : modul în care se vor organiza şi desfăşura alegerile, cât şi modul de înscriere şi selectare a candidaţilor care doresc să intre în această cursă electorală.

Din păcate, lucrurile au evoluat doar din punct de vedere declarativ, întrucât partea tehnică care ţine de organizare a rămas tot la stadiul de idee.
Modul în care este tratată constituirea Congresului Românilor de Pretutindeni de către guvernul condus de domnul premier Victor Ponta este unul superficial, în care lucrurile evoluează doar la nivel de promisiuni, iar scopul acestor promisiuni este acela de atrage cât mai mult capital electoral din diaspora pentru alegerile prezidenţiale din toamnă. Nu ar trebui să fim surprinşi dacă detaliile organizatorice vor fi făcute public cât mai aproape de data alegerilor prezidenţiale, scopul fiind limitarea cetăţenilor români care trăiesc în diaspora şi care ar dori să îşi depună candidatura pentru acest congres, dar care nu sunt cunoscuţi ca fiind «oameni de casă» ai guvernului condus de domnul premier Victor Ponta.

Cu toate că desfăşurarea Congresului Românilor de Pretutindeni a fost confirmată de către domnul premier Victor Ponta, în data de 18 august 2014, la simpozionul Diaspora Estival, organizat la Eforie Nord, am rămas surprins de discursul domniei sale în faţa celor 200 de reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din diaspora, în care acesta face referire asupra modului în care trebuie ascultaţi românii care trăiesc în afara graniţelor, iar aici îl citez : „Când veţi avea o voce unică, vă ascult.” Personal, având alte valori şi altă viziune asupra a ceea ce înseamnă democraţia, mă declar complet în dezacord cu opinia domniei sale şi argumentez prin a spune că, la 25 de ani de la căderea comunismului, e nevoie de mai mult de o voce, opinie sau viziune pentru a găsi soluţiile optime.”

 

Costel Petre:

„Cred că exageraţi atunci când spuneţi că acest congres a polarizat atenţia a numeroşi români. Nu cred că sunt mai mult de câteva sute de români care să fie informaţi despre această iniţiativă, iar despre interes, nici măcar atâţi nu cred că sunt interesaţi. Este foarte neclar pentru mulţi dintre românii din Marea Britanie ce obiective urmăreşte premierul Ponta prin acest congres.Nu mă miră abordarea „românească” a organizării acestui eveniment. De ani de zile, guvernul român organizează tot felul de manifestări cu participarea unor invitaţi din străinătate aleşi pe sprânceană, în cel mai dulce stil dâmboviţean. Autorităţile publice ale României, de la Ambasada de la Londra şi până la Institutul Naţional pentru Statistică, nu se obosesc foarte mult să îşi desfăşoare activitatea în mod transparent. În Romania, democraţia şi principiile sale moderne de bază au ajuns un fel de moft al lui Mitică. Ponta nu este un om căruia să îi pese prea mult de adevăr, lege sau democraţie. A dovedit-o constant de când a venit la conducerea guvernului român. Dar având în vedere contextul în care urmează să fie organizat congresul, pot concluziona că este vorba de o acţiune politică menită să dea impresia falsă că diaspora română îl recunoaşte şi susţine pe viitorul preşedintele României, Victor Ponta. Spun cu certitudine că Ponta va fi preşedintele României, pentru că opoziţia este mult prea dominată de războaie interne şi interese personale pentru a opune o rezistenţă serioasă maşinii de vot PSD-iste. Mai mult decât atât, interese externe României îşi fac deja simţită prezenţa în pregătirea campaniei electorale. Manifestarea de tip „Cântarea Românei” pe care Ponta doreşte să şi-o organizeze nu este decât o ocazie pentru cei îndatoraţi şi dependenţi de regimul corupt şi antidemocratic de la Bucureşti să mulţumească stăpânirii pentru a-şi menţine uşa deschisă în vederea obţinerii şi pe viitor a unor avantaje financiare.

 

Nicolae Daniel Popescu:

„În primul rând, este normal să avem organizaţie care să reprezinte interesele tuturor românilor de peste graniţe. Trebuia, însă, să o avem la timp, atunci când am fost disperaţi după o mână de ajutor. Prin comparaţie, Polonia are încă de la începutul anilor ‘90 o asociaţie asemănătoare, care organizează congrese, conferinţe şi întâlniri ale cetăţenilor polonezi din afara graniţelor.

Găsesc iniţiativa autorităţilor române neserioasă şi dispreţuitoare, pentru că vine la mai bine de 12 ani de la eliminarea vizelor pentru români în spaţiul Schengen, la 7 ani de la aderarea în UE şi la aproape un an de la ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii din ţările UE. Cu alte cuvinte, actuala clasa politică a decis că abia acum, după ce „apele s-au mai liniştit”, este cel mai bun moment pentru a arăta „interes” pentru soarta românilor care trăiesc în afara graniţelor ţării. Unde aţi fost când am avut nevoie mai mare de voi?

În al doilea rând, nu sunt de acord cu organizarea acestui prim congres la Bucureşti. Fiecare comunitate românească de peste graniţe se confruntă cu probleme specifice, provocări ce trebuie analizate şi discutate într-un context separat, nu la congrese anuale de o zi. De aceea, abordarea ar fi fost mai relevantă și productivă dacă s-ar fi materializat printr-o serie de întâlniri organizate, de exemplu, în ţările ce adună comunităţi româneşti mai mari. Abia mai apoi, am fi putut discuta despre organizarea unui congres în capitala României.

Iar în al treilea rând, este revoltător că nu a fost organizată o dezbatere publică pe marginea acestui subiect. Dacă exista un interes aşa de mare pentru soarta noastră, de ce nu am fost consultaţi în prealabil despre formatul şi condiţiile de participare la un asemenea eveniment?! Îmi vine greu să înţeleg abordarea heirupistă şi misterul referitor la criteriile folosite la alegerea «delegaţilor».”

 

Iris Radulian:

„Consider că această idee este binevenită şi este de o necesitate maximă în special în anul 2014 când România a căpătat un statut permanent de ţară membră UE şi acest lucru ne influenţează pe toţi deopotrivă în mod pozitiv. Este o idee extrem de constructivă în acest sens întrucât numărul românilor ce decid să încerce o nouă viaţă în străinătate creşte considerabil şi drepturile lor trebuie protejate, şi mai ales imaginea noastră de cetăţeni ai statului român trebuie reclădită pozitiv. În calitatea mea de project manager al organizaţiei MY Romania Group am învăţat în decursul anilor şi în urma întâlnirii cu mii de oameni ce au probleme extrem de variate, că românii au necesităţi fireşti, legale, financiare, dar şi culturale. Un astfel de congres facilitează etalarea acestor nevoi urgente şi ar putea facilita rezolvarea lor. Este nevoie ca statul român să păstreze o legătură activă cu comunităţile de români de pretutindeni, noi fiind oamenii statului. Este datoria ţării să ne sprijine nevoile, însă numai un congres de această talie poate crea o legătură activă dintre stat şi noi, românii ce am ales să trăiască o viaţă într-o altă ţară. Este necesar ca şi statul român să aibă o evidenţă clară a situaţiei cetăţenilor ţării ce trăiesc în afara graniţelor şi mai ales, să ia atitudine atunci când noi ne confruntăm cu atâtea probleme şi de diverse facturi. Din date bine cunoscute de noi, ştim că numărul românilor ce trăiesc în străinătate este de ordinul milioanelor şi asta reprezintă un procent considerabil în ceea ce priveşte populaţia activă a românilor ce trăiesc în afara graniţelor. Eu personal văd acest congres ca un board de întâlnire a unor reprezentanţi internaţionali de comunitate ce dezbat problemele românilor de peste tot şi consultă părerile altor reprezentanţi din alte zone. Este clar că fiecare comunitate are trăsături specifice zonei în care este formată, şi nu ne putem aştepta la un numitor comun. Însă ceea ce cred că este absolut necesar este faptul că facilităm o comunicare activă între reprezentanţi ce au ca scop comun un singur lucru: ajutorarea românilor, protejarea drepturilor comunităţii respective şi îmbunătăţirea imaginii ţării în străinătate.”

————————————–

Cred că iniţiatorii evenimentului vor profita de faptul că diaspora românească este în continuare divizată şi mizează pe existenţa unor posibile controverse în procesul de selectare a delegaţilor la congres. Mai mulţi oficiali au anunţat încă din luna iulie că se lucrează la proiectul de metodologie pentru convocarea la acest congres, aspect preluat de mai multe publicaţii media. Unde este acest proiect de metodologie, care este conţinutul acestuia şi de ce nu a fost prezentat publicului până acum?!”

Nicolae Daniel Popescu

————————————–

 

 

Cum credeţi că

ar trebui selectaţi participanţii la congres?

 

Londra_Felicia Elena Buruiana, Iolanda Costide, Mihai Ilies

 

Felicia Elena Buruiană:

„Aceşti reprezentanţi ar trebui aleşi prin vot democratic şi transparent la nivelul fiecărei asociaţii/societăţi româneşti, în urma unei liste de nominalizări. Pentru a fi nominalizaţi, potenţialii reprezentanţi trebuie să întrunească acele criterii pe care MAE ar trebui să le afişeze, o anumită experienţă şi, nu în ultimul rând, trebuie să se ţină cont şi de CV.”

 

Iolanda Costide:

„Cred că ar trebui organizat un sistem mixt – delegaţi aleşi de către membrii comunităţilor din rândul cărora vin şi le vor reprezenta; delegaţi numiţi, şi care reprezintă diferitele asociaţii de români din diaspora.

Cred că ar trebui să fie introdus votul prin poştă, înainte de a putea organiza alegeri pe baze democrate. Doar într-un cadru bine definit, transparent democratic, s-ar putea prezenta candidaţi valabili la alegerile pentru a fi delegaţi la un Congres al Românilor de Pretutindeni.”

 

Mihai Ilieş:

„Cel mai democratic mod ar fi să se organizeze alegeri, iar fiecare cetăţean român care doreşte să candideze pentru această funcţie şi care poate să demonstreze că trăieşte într-o altă ţară decât România, să aibă dreptul de a-şi depune candidatura pentru a deveni membru al acestui congres, astfel încât acela care a obţinut cele mai multe voturi de la cetăţenii români din ţara în care a candidat să fie investit în funcţie.”

 

Costel Petre:

„Dacă guvernul român ar avea curaj să îi privească în ochi pe românii din străinătate şi ar dori într-adevăr să aibă o consultare reală cu aceştia în ceea ce privește relaţia lor cu România, ar trebui să aibă încredere în judecata sa atunci când invită personalităţi ale diasporei sau pe cei desemnaţi de comunităţile româneşti din străinătate. Aici intervin evident complicaţii, pentru că studenţii, spre exemplu, nu sunt neapărat emigranţi.Cum să se uite în ochii noştri, însă, un tânăr care a trădat tot ce au aşteptat tinerii români de la revoluţie încoace, cel care nu a ezitat să manipuleze datele recensământului eliminând diaspora din categoria cetăţenilor cu drept de vot pentru a-şi satisface propriile interese politice? Nu cred în intenţia corectă a lui Ponta de a discuta cu liderii reali ai diasporei.Mai există un aspect: congresul se numeşte al „românilor de pretutindeni”. Bănuiesc faptul că numărul cetăţenilor de etnie română aduşi din Republica Moldova, Ucraina, Ungaria şi Serbia va depăşi cu mult pe cel al emigranţilor români.”

 

Nicolae Daniel Popescu:

„Modalitatea de desemnare sau alegere ar trebui să ţină cont de responsabilitățile concrete a acestor „reprezentanţi” sau „delegaţi”. Apreciez alegerile în spirit democratic, însă nu aş dori ca acest demers să fie transformat într-un câmp de bătălie politică, într-o altă modalitate de asmuţire a românilor contra românilor.

Cred că iniţiatorii evenimentului vor profita de faptul că diaspora românească este în continuare divizată şi mizează pe existenţa unor posibile controverse în procesul de selectare a delegaţilor la congres. Mai mulţi oficiali au anunţat încă din luna iulie că se lucrează la proiectul de metodologie pentru convocarea la acest congres, aspect preluat de mai multe publicaţii media. Unde este acest proiect de metodologie, care este conţinutul acestuia şi de ce nu a fost prezentat publicului până acum?!”

 

Iris Radulian:

„Am avut deosebita plăcere, prin natura activităţilor mele în comunitate, să cunosc români ce pun mult suflet în munca lor cu semenii lor. Congresul este o colecţie de reprezentanţi ai comunităţilor de români de pretutindeni ce ar trebui să furnizeze informaţii, analize şi propuneri Parlamentului României, Departamentului pentru Politici pentru Românii de Pretutindeni din cadrul MAE, precum şi celorlalte instituţii guvernamentale competente, astfel încât calitatea vieţii românilor ce trăiesc în afara graniţelor să capete o îmbunătăţire considerabilă. De ce nu, aceste proiecte, idei şi sugestii, odată votate unanim, pot căpăta şi statut legal, aşa încât Consiliul va colabora cu instituţii publice din România pentru promovarea de iniţiative legislative referitoare la românii de pretutindeni, respectiv pentru realizarea şi aplicarea programelor destinate comunităţilor româneşti.”

————————————–

„Este datoria ţării să ne sprijine nevoile, însă numai un congres de această talie poate crea o legătură activă între stat şi noi, românii ce am ales să trăiască o viaţă într-o altă ţară. Este necesar ca şi statul român să aibă o evidenţă clară a situaţiei cetăţenilor ţării ce trăiesc în afara graniţelor şi, mai ales, să ia atitudine atunci când noi ne confruntăm cu atâtea probleme şi de diverse facturi. Din date bine cunoscute de noi, ştim că numărul românilor ce trăiesc în străinătate este de ordinul milioanelor, şi asta reprezintă un procent considerabil în ceea ce priveşte populaţia activă a românilor ce trăiesc în afara graniţelor.”

Iris Radulian

————————————–

Pagina 1 din 2:Pagina următoare

Autori articol: Marcel Istrate, Oana Padureanu

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!