Criza refugiaților amenință să distrugă zona Schengen

Articol publicat in sectiunea Politică externă pe data 4 martie 2016

refugiati la granita

Politica europeană este dominată, în această perioadă, de subiectul refugiaților. De la instituțiile europene până la guvernele diverselor state membre se caută soluții de stopare a invaziei Europei de către populații întregi venite din Orientul Mijlociu. Liderii europeni declară, deja, că spațiul Schengen se află în pericol. Ziarul nostru din această săptămână vă oferă o panoramă a fenomenului în cele mai semnificative și recente evenimente.

 

Comisia Europeană cere reînființarea granițelor

Ultimul proiect de raport al Comisiei Europene pe tema refugiaților susține că țările Uniunii Europene trebuie să redeschidă granițele interne până la sfârșitul acestui an, aceasta fiind singura soluție de salvare a zonei de liberă circulație Schengen. Solicitarea vine în condițiile în care pe tot cuprinsul Europei sunt ridicate ziduri, garduri și se impun controale la graniță, pe fondul afluxului de imigranți. Din septembrie 2015, opt țări din cele 26 state membre ale zonei Schengen au reinstituit deja controalele la graniță. Raportul precizează, în același timp, că aceste controale „pun sub semnul întrebării buna funcționare a zonei de liberă circulație Schengen”.

—————————————

„Este timpul ca statele membre să se unească în interesul comun pentru a păstra unul dintre cele mai mari succese ale Uniunii.”

—————————————

Prăbușirea zonei Schengen poate duce integrarea europeană înapoi cu câteva decenii. Conform datelor Comisiei Europene, statele membre vor plăti un preț economic ridicat dacă dispare zona de liberă circulație. Comisia dorește ca statele membre să ridice controalele la graniță „cât de rapid posibil” și cu „data țintă clară de noiembrie 2016”. În același timp însă, Bruxellesul dorește controale mai amănunțite la granițele externe ale UE și va repeta avertismentul adresat Greciei, care trebuie să-și îmbunătățească controlul la graniță până în mai, altfel fiind pusă în situația de a părăsi zona Schengen.

 

Ungaria se înconjoară de garduri

Colapsul zonei Schengen riscă să dea naștere unei noi crize economice în Europa, a avertizat ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto. Costul crizei s-ar ridica, potrivit unui recent studiu, la 110 miliarde de euro. Criza imigranților din Europa a dus la reintroducerea controalelor temporare la graniță în Uniunea Europeană (UE) pentru prima dată în ultimele două decenii și amenință să ducă la prăbușirea unuia dintre cele mai importante proiecte de integrare, după cum scrie The Telegraph. Într-o declarație făcută sursei citate, Peter Szijjarto avertizează că desființarea zonei de liberă circulație între 26 de țări europene va duce la „daune de neimaginat” economiilor de pe continent.

„Dacă zona Schengen va fi demolată sau distrusă, va provoca asemenea pagube economice încât nu știu cum le va face față Europa”, a afirmat Szijjarto. El a cerut Bruxellesului să mențină cu orice efort zona de liberă circulație, pentru a stopa declinul economic european, în contextul cursei globale a puterilor regionale.

—————————————

„SUA sunt foarte puternice, China are o politică economică extinsă, statele arabe se întăresc și noi, europenii, ne cufundăm în problemele noastre.”

—————————————

Declarațiile sale survin în contextul în care Ungaria critică felul în care UE gestionează criza imigranților. Guvernul de dreapta al premierului Viktor Orban a atras la rândul său critici de la Bruxelles și nu numai după ce a ridicat un gard de sârmă ghimpată la granița sa sudică, pentru a stăvili fluxul de imigranți din Siria, Afganistan și nordul Africii.

 

trimiteri-sus-4

Merkel: „Fără Schengen dispare și euro!”

Breitbart: „România și Bulgaria se folosesc de criza imigranților pentru a intra în zona Schengen”

România în Schengen, o nouă ameniţare

Imigranți salvați de o navă românească în Mediterana (video)

trimiteri-jos-4

 

Autoritățile de la Budapesta au mai declarat că numărul migranților care încearcă să treacă ilegal frontiera sârbo-ungară este tot mai mare. Poliția reține 110 persoane pe zi, în medie, conform rapoartelor din ultimele zece zile. Gyorgy Bakondi, consilierul premierului ungar pe probleme de securitate internă, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că 500 de persoane au încercat să treacă ilegal în Ungaria în ianuarie, în timp ce poliția de frontieră a reținut 650 la data de 15 februarie. Oficialul de la Budapesta susține că țara sa este gata să închidă granița cu România dacă refugiații vor căuta noi alternative de trecere frauduloasă a frontierei.

—————————————

Oficialul maghiar a mai afirmat că, în ultimele săptămâni, grupuri de migranți sosesc la granița ungaro-sârbo-română. În ceea ce privește ruta din Balcani, Bakondi a declarat că Grecia înregistrează o medie zilnică de 1.500-2.000 de sosiri, cu un total de aproximativ 30.000 de migranți aflați în prezent în țară, în timp ce Macedonia a primit aproximativ 86.500 de refugiați în primele două luni ale anului, iar în Serbia au ajuns 23.000 de migranți.

—————————————

 

Controale la frontiere

Până în prezent, Franța, Germania, Austria, Suedia, Danemarca și Slovenia au reintrodus temporar controale la granițe pentru a face față fluxurilor migratorii. Luna viitoare, liderii UE se vor reuni pentru a decide dacă suspendă sau nu acordul Schengen și îl înlocuiesc cu un sistem de urgență de doi ani de controale la graniță. Se estimează că încă 1,3 milioane de imigranți vor ajunge pe continent anul acesta, după ce în 2015 au intrat peste un milion de oameni.

O reintroducere cu titlu permanent a controalelor la frontierele naționale ar costa statele din zona Schengen în jur de 110 miliarde de euro în decursul următorilor 10 ani, indică recent un studiu realizat de centrul de reflecție France Strategie, afiliat biroului premierului francez. Potrivit studiului Comisiei Europene, costurile reducerii activităților turistice și de transport ar echivala cu 0,8% din PIB al Uniunii Europene pe următorii 10 ani.

 

Angela Merkel : „Să ne protejăm frontierele externe!”

Cancelarul german Angela Merkel a avertizat că menținerea spațiului de liberă circulație Schengen depinde de protejarea frontierelor externe ale UE. Cancelarul german a avertizat că, dacă securitatea externă nu este îmbunătățită, fapt evidențiat de criza refugiaților, atunci întreaga activitate economică în UE ar putea avea de suferit. „Trebuie să ne protejăm frontierele externe pentru că vrem să menținem Schengen. În caz contrar, este pus în pericol spațiul de liberă circulație în interiorul pieței comune, care este fundamentul bunăstării noastre”, a Angela Merkel. „Cu acest lucru sunt de acord toți partenerii europeni”, a adăugat Merkel, care consideră de o importanță crucială punerea în practică a acordului dintre UE și Turcia, semnat la sfârșitul lui 2015 și în cadrul căruia se vor oferi Ankarei 3 miliarde de euro în schimbul menținerii pe teritoriul turc a refugiaților sirieni și a unei mai bune protecții a frontierei turco-elene. Soluția crizei refugiaților este că toți partenerii europeni să se angajeze să accepte „cote legale de refugiați”, aceasta fiind în esență o propunere germană care a generat o respingere fără echivoc în unele capitale europene.

 

Ciocniri violente în „jungla din Calais”

refugiati_Calais

Guvernul francez a trecut la dezafectarea celei mai mari tabere ilegale din Franța, unde supraviețuiesc între 3.700 și 7.000 de migranți. Între 800 și 1.000 de persoane trăiesc în partea de sud a „Junglei” potrivit prefecturii și 3.450 potrivit asociațiilor. Acestea trebuie să fie mutate în centrul de primire de la Calais sau chiar în altă parte a Franței. Partea de nord a taberei, care adăpostește în corturi între 1.100 și 3.500 de refugiați, nu este afectată de decizia justiției de dezafectare, deci migranții vor rămâne acolo. Autoritățile au intervenit cu două buldozere, două camioane și 30 de mașini de poliție, pentru a demonta aproximativ 20 de adăposturi improvizate situate pe o zonă de 100 de metri pătrați.

De ani de zile, migranții tranzitează prin regiunea Calais, de unde speră să poată traversa în Marea Britanie prin canalul pe sub Canalul Mânecii. Recenta criză a migrației le-a crescut numărul, chiar dacă Franța a fost totuși scutită de un mare aflux de refugiați.

 

Belgia retrimite migranții înapoi în Franța

Belgia a returnat pe teritoriul Franței 619 persoane de la restabilirea controalelor la frontiera franco-belgiană, pentru a împiedica un eventual aflux de migranți după dezafectarea parțială a „junglei” din Calais, a anunțat poliția federală din Belgia. De la anunțarea măsurilor de către ministrul belgian de interne, Jan Jambon, „619 persoane au fost blocate: 334 erau deja pe teritoriul Belgiei și 285 la frontieră”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al poliției, Peter De Waele. Jambon a explicat că s-a dorit să se evite ca sute de migranți, a căror evacuare din tabăra de la Calais era iminentă, să treacă în Belgia pentru a încerca o traversare spre Marea Britanie de pe coastele belgiene, cu riscul de a apărea tabere ilegale similare în împrejurimile portului din Zeebruges. Operațiunea, care mobilizează 300 de polițiști, a dus la returnarea a aproape încă 300 de persoane în ultimele trei zile, potrivit noilor cifre furnizate de poliție.

Două călăuze au fost reținute marți, 23 februarie, în apropiere de Zeebruges, și alte patru în noaptea de joi spre vineri, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al parchetului din Bruges. „Cei șase au fost plasați în detenție provizorie de către un judecător de instrucție”, a precizat parchetul după inculparea lor pentru „trafic de ființe umane”. De la începutul anului, „16 presupuși traficanți au fost plasați în detenție în provincia Flandra Occidentală”, care acoperă litoralul belgian, a adăugat purtătorul de cuvânt al politiei belgiene.

Autor articol: Amira Damian

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!