Criza refugiaților: Fond de miliarde de euro și listă de țări sigure în Balcani

Articol publicat in sectiunea Politică externă pe data 11 septembrie 2015

Migrants near Calais earlier this month.Comisia Europeană (CE) a finalizat, marți, un nou set de propuneri în vederea gestionării crizei migranților din Europa, inclusiv un plan controversat de distribuire a solicitanților de azil între statele membre. Noul pachet include propuneri în vederea creării unui fond fiduciar, în valoare de 1,8 miliarde de euro (2 milioane de dolari), pentru Africa și a unei liste de țări din Balcani, plus Turcia, considerate sigure, ai căror cetățeni nu pot cere azil în Uniunea Europeană (UE), potrivit unui proiect la care agenția germană DPA a avut acces.

Mai mult, miercuri, CE a publicat planul de redistribuire a imigranților între țările membre ale Uniunii. Potrivit documentului, România ar trebui să accepte 4.646 de refugiați. Aceștia ar proveni dintre cei care deja se află pe teritoriul Uniunii – 604 ar veni din Grecia, 1.951 din Italia și 2.091 de la vecinii unguri.

 

Cele 28 de state membre UE se confruntă cu cel mai mare aflux de refugiați și imigranți de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, iar câteva dintre ele vor purta cea mai mare parte a acestei poveri. Comisia a încercat să redistribuie persoanele care se califică pentru protecție internațională, astfel încât să fie preluate de către toate statele membre, în spiritul solidarității – care este una dintre valorile fundamentale ale Uniunii, scrie presa de la București.

O primă încercare de a redistribui 40.000 de solicitanți de azil, care au ajuns deja în Italia și Grecia, a eșuat anterior, anul acesta, când guvernele statelor membre au respins un program obligatoriu de redistribuire. În schimb, ele s-au angajat să accepte – în mod voluntar – doar 32.256 de persoane. Comisia propune acum distribuirea de urgență în toate celelalte state membre a altor 120.000 de azilanți, care au ajuns în Grecia, Ungaria și Italia.

Potrivit acestui plan de cote obligatorii, Germania și Franța urmează să accepte cele mai multe persoane – 31.443 și, respectiv, 24.031. Spania, Polonia și Olanda sunt următoarele – cu 14.931, 9.287 și, respectiv, 7.214 de azilanți, potrivit acestui sistem obligatoriu de cote, care are la bază criterii ca populația, economia, șomajul și acceptarea în trecut a unor refugiați de către statele membre.

Dictarea de către Bruxelles a numărului de azilanți pe care fiecare stat membru să-i primească s-a dovedit un subiect controversat, unii politicieni din unele țări afirmând că ei știu mai bine câtor refugiați le pot face statele lor. Cu toate acestea, Comisia are pregătit un mecanism permanent de distribuire, pe care-l poate activa în cazul unor situații viitoare de urgență. Statele membre care nu vor putea accepta solicitanți de azil în baza acestui plan vor fi obligate, în schimb, să contribuie cu 0.002 din PIB-urile lor la bugetul UE, potrivit proiectului.

Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia urmează să se afle printre țările care vor lupta împotriva planului. Ele au avertizat, săptămâna trecută, că un sistem „obligatoriu și permanent de cote ca măsuri de solidaritate ar fi inacceptabil”.

Fără imigranți economici

Pachetul propus de Comisia Europeană mai include și o listă de „țări de origine sigure” – pe care se află Albania, Bosnia-Herțegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, Serbia și Turcia, care va permite ca cetățenii acestor țări să fie expulzați rapid, în cazul în care vor solicita azil în UE. Mii de kosovari au încercat să intre în UE în acest fel în primele trei luni ale lui 2015, depășindu-i ca număr pe sirieni și pe afgani în clasamentul primelor trei țări ai căror cetățeni au cerut azil în Uniune. UE a depus eforturi să se asigure că-i ține la distanță pe imigranții „economici”, care nu se califică pentru a obține protecție internațională, acordând prioritate persoanelor care fug din calea războiului din țări ca Siria și Afganistan.

Obiectivul noului fond destinat Africii este să descurajeze „imigrația ilegală”, prin stabilizarea și îmbunătățirea oportunităților socio-economice în regiuni ca Sahel, Cornul Africii și Africa de Nord. Celelalte măsuri din pachetul Comisiei reglementează expulzarea imigranților și susținerea refugiaților. Între ele se află și un angajament de a continua cooperarea cu țări partenere din alte părți ale lumii. „Actualul val de migrare nu este un incident punctual, ci începutul unui adevărat exod”, a avertizat președintele UE, Donald Tusk, într-un discurs pe care l-a susținut luni seară. „Ne vom confrunta cu această problemă mulți ani de-acum înainte”, sublinia el.

 

Iohannis: Nu e cazul să reacționăm isteric

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, luni seară, că România a optat pentru cote voluntare privind numărul de refugiați pe care țara noastră îi va primi. Președintele a subliniat că România nu poate primi, în contextul crizei europene, mai mult de 1.785 de refugiați, în contextul crizei internaționale a imigranților, în șase centre de primire. Șeful statului a ținut să precizeze că în țara noastră „nu există niciun fel de presiune a unui val migraționist” și a spus că datele prezentate de Ministerul de Interne arată că numărul imigranților veniți în România în acest an nu a crescut față de anul trecut.

„În România nu există niciun fel de presiune a unui val migraționist. Nu avem un aflux semnificativ de refugiați. (…) Putem trata cu calm, răspundere și solidaritate față de țările unde există un număr mare de refugiați. Nu e cazul să reacționăm isteric, cum nu e cazul să ne arătăm latura xenofobă. Trebuie să fim solidari cu celelalte țări din UE”, a declarat Klaus Iohannis.

De asemenea, Klaus Iohannis a menționat că va avea loc o ședință CSAT, pe 17 septembrie, pe tema refugiaților. Cu aceeași ocazie, va fi discutată și o analiză a statutului dosarului Schengen pentru România.

România cere Schengenul în schimbul primirii de refugiați

România și Cipru cer Uniunii Europene concesii în schimbul primirii unui număr de azilanți, scrie site-ul EUObserver marți, interpretând o declarație a premierului român Victor Ponta în sensul că Bucureștiul nu va primi azilanți, dacă României nu i se permite să adere la zona Schengen. „Solidaritate înseamnă atât drepturi, cât și obligații, așa că, dacă vor să avem aceleași obligații, trebuie să ne dea aceleași drepturi”, a declarat Ponta.

România și Bulgaria speră să adere la zona de liberă circulație încă din 2011, după ce au intrat în Uniunea Europeană (UE) în 2007. Însă corupția și statul de drept au blocat procesul, scrie EUObserver. Germania s-a opus aderării, în pofida susținerii aderării României la Schengen atât de către Comisia Europeană (CE), cât și de către Parlamentul European (PE). Toate statele membre, cu excepția Marii Britanii, Irlandei, Ciprului, Bulgariei, României și Croației fac parte din Schengen. Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein, care nu sunt membre UE, fac, de asemenea, parte din Schengen.

Ultimul plan de distribuire a migranților, care urmează să fie prezentat săptămâna aceasta, cere României să accepte 4.600 de azilanți. Însă România afirmă că numărul este prea mare și că va accepta doar 1.785 de persoane.

 

Criza refugiaților, în cifre

Europa se confruntă cu o criză a refugiaților fără precedent, pe măsură ce războiul și sărăcia pun stăpânire pe țările din Orientul Mijlociu și Africa. Potrivit datelor Agenției pentru refugiați a ONU, aproape 368.000 de imigranți au sosit pe mare în Europa, în 2015. Pentru că aleg călătorii periculoase cu ambarcațiuni nesigure și supraaglomerate, peste 2.800 de oameni au murit sau au fost dați dispăruți.

Peste 80% dintre imigranții veniți pe mare provin din primele zece țări care produc cei mai mulți refugiați la nivel mondial. Așadar, 51% dintre transfugi vin din Siria, 14% din Afganistan, 8% din Eritreea, 4% din Nigeria, 3% din Irak, 2% din Somalia, iar restul din Sudan, Gambia, Bangladesh și Senegal. Cei mai mulți imigranți au ajuns în Grecia anul acesta, mai exact aproape 245.000, în timp ce pe țărmurile Italiei au debarcat 121.000, în Spania circa 2.000 și în Malta puțin sub 100.

Dintre refugiați, 72% sunt bărbați, 15% copii și 13% femei. Dacă din 2008 până în 2013 au sosit pe continentul european sub 100.000 de imigranți pe an, în 2014 numărul lor a depășit 200.000, iar în 2015 este posibil să depășească 400.000. În momentul de față, la nivel mondial, unul din 122 de oameni este fie refugiat, fie relocat, fie azilant, pentru că „lumea este o debandadă”, potrivit șefului Agenției pentru refugiați din cadrul ONU.

Autor articol: Amira Damian

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!