Criză universitară: studenţi puţini, perspective sumbre

Articol publicat in sectiunea Social pe data 9 octombrie 2014

studenti 2

Ministrul educaţiei, Remus Pricopie, a declarat că România are un număr mult prea mic de studenţi şi nu va putea atinge, în 2020, ţinta UE de 40% populaţie cu studii superioare în rândul celor cu vârste între 30 şi 34 de ani.

Prezent la deschiderea anului universitar la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative (SNSPA), Pricopie a declarat că în universităţile din România sunt în jur de 500.000 de studenţi, iar rata de angajare a absolvenţilor de studii superioare este la cel mai înalt nivel din ultimii ani. „În acest an, avem cel mai scăzut nivel de şomaj şi cel mai crescut nivel de absorbţie a absolvenţilor de studii superioare”, a spus demnitarul, citat de Mediafax.

Pe de altă parte, Pricopie a arătat că numărul de studenţi din România este „mult prea mic”.

„Din punctul meu de vedere, şi nu doar din punctul meu de vedere, pentru că statisticile europene ne arată că numărul de studenţi în România este mult prea mic. Media la nivelul UE ar trebui să ajungă la 40% la nivelul lui 2020 (procentul celor cu studii superioare din populaţia de 30-34 de ani). România, din păcate, nu va atinge acest nivel, şi avem un target de 26% în 2020, în condiţiile în care, astăzi, nivelul este de 20%”, a spus ministrul.

Remus Pricopie a mai spus că performanţa şi calitatea din învăţământul superior trebuie să fie recunoscute acolo unde există, la fel cum trebuie făcută „curăţenie” unde este nevoie.

„În ultimii doi ani, nu o spun cu mândrie, au fost închise aproximativ 300 de programe de studii. Nu au fost deciziile Ministerului Educaţiei, au fost deciziile universităţilor şi dacă ele au ajuns la concluzia că specializările respective nu mai sunt căutate de tineri şi de piaţa muncii, atunci este foarte bine să se întâmple aşa. Dar, în acelaşi timp, avem programe noi care au fost deschise, la solicitarea angajatorilor”, a mai spus ministrul.

Perspective descurajante

Noul an universitar a început, săptămâna trecută, cu un număr de studenţi la jumătate faţă de cel de acum şapte ani, cu mai puţine universităţi şi cu o piaţă a muncii slab ofertantă, aproape descurajantă pentru absolvenţii care, în parte, intră la facultate doar „de dragul” unei diplome.

În 2007/2008, în România erau 1.029.855 de studenţi, din care mai mult de jumătate, mai precis 650.247, la universităţi de stat. Anul acesta, în facultăţi au pășit, la 1 octombrie, peste o jumătate de milion de aspiranţi la statutul de licenţiat.
„Scăderea numărului de studenţi în ultimii ani are cauze multiple. Una dintre ele este ponderea semnificativă a absolvenţilor de liceu care nu reuşesc să ia bacalaureatul şi care, din acest motiv, nu se pot înscrie la admiterea într-o universitate. Un alt obstacol este taxa de şcolarizare – deloc neglijabilă, dacă nu prohibitivă în multe cazuri (9.000 de lei pe an, de pildă, la Facultatea de Medicină din UMF „Carol Davila” Bucureşti).

Sociologii pun situaţia şi pe seama scăderii natalităţii după 1990, însă „rădăcinile” problemei par să se lege, tot mai adânc, şi de dezinteresul pentru studiile superioare în rândul majorităţii absolvenţilor de liceu.

De ce întorc tinerii spatele facultăţilor?

Pe de o parte, pentru că văd inutilă o diplomă de licenţă, câtă vreme, în România de astăzi, „te poţi descurca foarte bine şi fără”, după cum susţin unii dintre ei. Iar pe de alta, pentru că alţii, oricât de pasionaţi ar fi pentru un domeniu, nu văd nicio perspectivă solidă după terminarea facultăţii. Acest punct de vedere îşi găseşte ecou, în siajul crizei economice, la bilanţul evenimentelor de tip Târgul locurilor de muncă, unde mulţi vizitatori se arată dezorientaţi, pesimişti şi dezarmaţi de volumul scăzut al ofertelor pentru studii superioare şi, mai ales, de faptul că li se solicită experienţă.

Bani de la stat pentru practică

Lipsa de experienţă ar putea fi compensată, din acest an, pentru mulţi studenţi. Asta cel puţin potrivit ministrului delegat pentru învăţământ superior, Mihnea Costoiu, care a anunţat că peste 100.000 de studenţi vor primi, în acest an universitar, bani de la stat pentru a face practică la companii, care, la rândul lor, vor putea deconta salariile angajaţilor care îi pregătesc.

„Anul acesta (universitar – n.r.) vom investi în mod special bani pentru a finanţa practica studenţilor la operatori economici. Nu doar finanţăm o practică pentru ca studenţii să-şi desfăşoare activitatea într-un laborator, ci să-şi desfăşoare activitatea practică la un operator economic, la o firmă, la o companie, fie ea mică sau mijlocie, dar, în acelaşi timp, investind bani şi în companie. Adică oferim companiei şansa să deconteze, să plătească salariile unor angajaţi, care să lucreze, să investească timp în studenţi, care să le arate studenţilor ce înseamnă un utilaj, un echipament, un know-how, un serviciu şi aşa mai departe”, a spus Costoiu.

Abandon şcolar

Deloc paradoxal, odată cu scăderea „cererii” pentru locuri în facultăţi, scade şi „oferta”. De la inflaţia de universităţi din anii ’90, când părea că în orice cătun se deschid porţile studiilor de licenţă, în anul universitar 2012/2013 funcţionau, potrivit Institutului Naţional de Statistică, 48 de universităţi de stat şi 56 private, acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu.
Iar numărul universităţilor va continua să scadă, după ce Guvernul a decis, în iulie, ca patru astfel de instituţii particulare acreditate să fie lichidate, iar alte trei vor fi monitorizate.

Pe de altă parte, fenomenul abandonului şcolar nu ocoleşte nici învăţământul superior. Astfel, aproape 40% dintre studenţii care ar fi trebuit să termine facultatea în 2013 la 20 de universităţi de stat au abandonat studiile, potrivit Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), care susţinea, în martie, că măsurile luate de stat şi de universităţi pentru a diminua fenomenul sunt, uneori, „la limita penibilului sau chiar sub această limită”.

Colegii non-universitare în universităţi

În peisajul cu tot mai puţine universităţi şi tot mai puţin studenţi, Ministerul Educaţiei a decis, de curând, să dea o şansă celor care nu au luat bacalaureatul, dar care vor să-şi continue studiile după liceu. Soluţia? Colegiile non-universitare. Mai precis, de acum încolo, universităţile acreditate pot înfiinţa unităţi de învăţământ preuniversitar, în speţă colegii, la care au acces, ca şi până acum, inclusiv absolvenţii de liceu fără diplomă de bacalaureat.

Autor articol: Ionut Mares

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!