Cum e sa fii roman?

Articol publicat in sectiunea Editorialul săptămânii pe data 11 decembrie 2011

Apropierea sarbatorilor aduce noutati si repeta clisee, intr-un amalgam salvat doar de frumusetea colindelor. Incepand cu 1 Decembrie si pana dupa Anul Nou, un subiect ramane, insa, mereu proaspat: cum e sa fii roman. Ziua nationala declanseaza aceasta dezbatere publica, iar zilele sfinte care se apropie o transfera intr-un registru mai suav, mai aproape de vorbele asezate, de sfaturile batranesti si de memoria unei comunitati spirituale. Vorbele grele rostite de romani despre Romania se atenueaza treptat, eliminand politica si restaurand drepturile traditiei.

Prin intermediul internetului, televiziunilor si ziarelor, se naste o comunicare din ce in ce mai intensa intre romanii din strainatate si cei din tara. Cei din urma vor sa afle cum mai sunt vazuti de cei dintai. Parintii – cum mai sunt vazuti de feciorii demult plecati, profesorii – cum mai sunt vazuti de elevii ajunsi pe alte meleaguri, guvernantii – cum mai sunt vazuti de electoratul din diaspora, opozitia – cum mai e vazuta de aceiasi alegatori potentiali, care vor trebui mobilizati cu entuziasm la anul. Toata lumea are ceva de aflat, nu doar personal, ci mai ales la nivel national. O statistica a optimistilor si pesimistilor este mereu in derulare. Daca facem un efort de memorie si ne amintim macar tonalitatea raspunsurilor la intrebarea din titlu, nu putem sa nu remarcam o usoara schimbare. Ne injuram intre noi mai putin. Suntem mai cooperanti atunci cand apare o idee care sa ne avantajeze ca popor. Raspundem tot mai onest la intrebari pe care, pana de curand, nici nu le luam in seama. Suntem mai stapani pe propriile noastre opinii despre strainatate si Romania. Asta nu inseamna neaparat ca ne-a napadit iubirea de patrie, ci ca, odata cu trecerea anilor, ne gasim punctele de reper. Plecam suparati, apoi tacem imbufnati, si apoi incepem, treptat, sa regandim raporturile noastre cu tara.

Multi din cei care au plecat cu cativa ani in urma se afla in etapa redescoperirii Romaniei din alt punct geografic si sufletesc. Ei devin interlocutori lucizi, uneori chiar analisti obiectivi ai situatiei politice, economice sau culturale din tara. A fi roman nu mai e, pentru ei, un ghinion existential. E un mod de a te plasa in normalitatea lumii, atata cata e ea. Nu ai un standard de viata occidental, dar nici nu esti oprit sa ti-l cauti, sa te lupti pentru el si, cu putin noroc si cu multa tenacitate, sa il cuceresti. Odata instalat in alta existenta, poti privi Romania fara resentimente. Poti raspunde la intrebari fiindca stii unde te afli. Cum e sa fii roman? A inceput sezonul raspunsurilor.


Etichete: , ,

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!