Cum ne dăm seama dacă avem o boală hepatică

Articol publicat in sectiunea Sănătate pe data 12 iunie 2015

Ficatul este implicat în toate procesele metabolice ale organismului, sintetizează substanţe complexe, are rol detoxifiant, intervine în digestie, în coagularea sângelui şi în funcţionarea sistemului imun, stochează energie şi depozitează substanţe importante pentru organism. Capacitatea sa regene­rativă este mare, dar la fel de mare este fragilitatea în faţa traumatismelor, dar mai ales a toxinelor, virusurilor, alcoolului sau medicamentelor, cu care, din păcate, îl obligăm să se confrunte zilnic.

Din nefericire, circa 50% dintre persoanele bolnave nu prezintă în primele stadii ale bolii, când este mai uşor de intervenit, niciun fel de semn. Deseori, când acestea apar sunt vagi, imprecise, necaracteristice: astenie fizică şi psihică, oboseală nejustificată, scăderea capacităţii de muncă şi de concentrare, somnolenţă în timpul zilei, apatie. Concomitent, apar tulburări digestive minore: greaţă, balonare, diaree, pierderea poftei de mâncare, scădere în greutate. Trebuie remarcat că aceste simptome banale se reflectă imediat în rezultatele testelor de laborator şi de aceea prezentarea precoce la medic are un efect salutar.

Un simptom mai elocvent, care atrage atenţia bolnavului şi a familiei sale îndreptându-l către medic, este icterul. Deşi nu reflectă exclusiv o suferinţă hepatică, practic, de orice natură ar fi acesta, impune un control medical. Icterul reprezintă coloraţia galbenă a pielii şi a conjunctivei (membrana albă a ochilor). În acelaşi timp, urina se închide la culoare, iar scaunele se decolorează. Icterul se produce prin creşterea bilirubinei în sânge, care indică, în aceste cazuri, o distrucţie a celulelor hepatice şi poate fi însoţit de prurit. Mărirea în volum a ficatului nu este sesizabilă direct de bolnav. Ea este resimţită ca o senzaţie de jenă dureroasă, de disconfort în partea superioară dreaptă a abdomenului. De asemenea, apar cu mare uşurinţă hemoragii: echimoze, sângerări nazale sau ale gingiilor.

Pe măsură ce boala avansează se adaugă noi semne clinice. Astfel, se produce acumularea de lichid în abdomen, cunoscută sub denumirea de ascită. Pe peretele abdominal apar dilataţii venoase marcate. Pe piele apar pete maronii sau steluţe vasculare, limba devine zmeurie, iar palmele roşii, cu unghii albe. Splina se măreşte, dând jenă sau dureri în partea superioară stângă a abdomenului. Pot apărea hemoragii digestive mari (vărsături cu sânge) prin rupturi ale varicelor esofagiene (dilataţii venoase apărute la acest nivel). Suferinţa poate afecta şi creierul, producând tremur permanent al degetelor, agitaţie, delir sau confuzie.
De aceea nu neglijaţi controalele periodice la medicul de familie. Acesta vă va indica o serie de analize (hemoleucograma, VSH, teste funcţionale hepatice, teste imunologice etc.), ecografie abdominală, eventual un examen de specialitate gastroenterologic şi hepatologic.

Autor articol: Diana Roman

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!