CUM SA FAC SA DEVIN… UNGUR

Articol publicat in sectiunea Reportajul săptămânii, UK la zi pe data 10 februarie 2013

Diaspora romaneasca_Cum sa fac sa devin... ungur

Dorinta unor romani de a deveni peste noapte cetateni maghiari pare impotriva istoriei. Si totusi, este o realitate…

Urmasii transilvanenilor care au trait impotriva vointei lor, la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX, in doua state (Austro-Ungaria si Romania), au ajuns sa perceapa acea perioada zbuciumata ca pe o binefacere. Pentru ca o prevedere legislativa, valabila in actuala Ungarie din 1 ianuarie 2011, le permite romanilor de azi sa devina… unguri cu acte in regula.

Ca atare, romanii au uitat de disputele istorice cu vecinii maghiari si de toate conflictele interetnice consumate in localitatile transilvanene in trecutul mai indepartat ori mai recent. Si ungurii parca s-au mai domolit cu pretentiile lor teritoriale asupra Ardealului.

Acum, maghiarii si romanii se intalnesc ca imigranti in tarile dezvoltate ale Europei si impartasesc o soarta asemanatoare, fiind perceputi de localnici, deopotriva, ca est-europeni.

Doar ca romanii ajunsi in Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord care au un pasaport maghiar valabil in buzunar au parca, totusi, viata mult mai usoara… Si astfel, intr-o Uniune Europeana zdruncinata de probleme economice, spiritul european isi face simtita prezenta in dimensiunile sale cele mai pragmatice. El erodeaza conflicte seculare si ii ajuta pe oameni sa descopere batranul continent ca pe un pamant aproape ideal, al multiculturalismului fara frontiere…

 

 

Romani vs. maghiari

 

Secularele „conflicte” inter-etnice dintre romani si maghiari s-ar putea detensiona la doar cativa ani dupa ce Romania si Ungaria au devenit state partenere in interiorul granitelor Uniunii Europene.

Numerosi romani din Transilvania au ajuns sa faca eforturi pentru a deveni cetateni maghiari, in timp ce „ungurii” nu au nimic impotriva… Reprosurile si acuzele reciproce dintre cele doua populatii vecine din rasaritul batranului continent par a se fi atenuat. Iar vehementele „revendicari teritoriale” dintre cele doua tari au trecut in plan secund. Pentru ca romanii si maghiarii au acum un interes comun: dreptul de a lucra fara restrictii in statele dezvoltate ale Europei Occidentale.

Romanii nu sunt egali, in interiorul Uniunii Europene, cu vecinii lor de la vest. Cetatenii maghiari au obtinut permisiunea de a munci fara limitari in Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord inca din 2004, anul accederii lor la structurile unionale europene. Acum, ei pot lucra neingradit in oricare din cele 27 state UE, beneficiind de acest drept din 2011. In schimb, toti cei nascuti putin mai la est, pe teritoriul Romaniei, trebuie sa astepte momentul 1 ianuarie 2014 pentru a se bucura de aceleasi conditii pe piata muncii.

 

Noi – discriminati, ei – favorizati

Maghiarii si romanii provin deopotriva din tari considerate relativ sarace, invecinate, din estul Europei. Locuitorii Ungariei au fost, insa, favorizati prin deciziile luate in ultimii ani de politicienii de la Londra, in timp ce cetatenii romani sunt victimele rasismului si discriminarii. Acestea sunt principalele concluzii ale unui studiu realizat de un colectiv de cercetatori din Regatul Unit, ale carui rezultate au fost date publicitatii in luna iulie a anului trecut.

Cercetarile efectuate la Universitatea din Bristol au incercat sa determine in ce masura cetatenii europeni originari din rasaritul batranului continent sunt victime ale exploatarii rasiale prin politicile privind migratia ori prin articolele publicate in presa tabloida. Aceste studii academice scot pentru prima data la iveala modul in care manifestarile rasiste ii afecteaza pe strainii care traiesc si muncesc in aceasta tara.

Circa 1,9 milioane de est-europeni au migrat in Marea Britanie din 2004 pana in prezent, conform datelor statistice oficiale. Iar cifra reala este mai mare, daca se tine cont ca numerosi imigranti locuiesc in Regatul Unit fara a fi urmat niciuna din procedurile legale de inregistrare prin intermediul institutiilor britanice. Romanii si maghiarii din Marea Britanie au reprezentat principalii subiecti ai analizei sociologice intreprinse in cadrul Departamentului de Sociologie, Politica si Studii Internationale de la universitatea britanica din vestul Angliei. Colectivul de cercetatori a fost coordonat de dr. Jon Fox, Senior Lecturer, iar rezultatele analizei au fost publicate in revista Sociology editata de institutia de invatamant superior.

 

Unii mai europeni ca altii

Maghiarii ajunsi in Regatul Unit au fost tratati diferit, in relatia acestora cu structurile societatii britanice, comparativ cu romanii stabiliti in aceasta tara, se admite in cercetarea efectuata in cadrul Universitatii din Bristol. „In cazul maghiarilor din Marea Britanie, acestia au beneficiat, imediat dupa ce au aderat la UE, de absenta restrictiilor pe piata muncii. La baza acestei decizii stau ratiuni economice, accentuate, insa, de anumite preferinte si simpatii. Spre deosebire de maghiari, romanii sunt supusi limitarilor severe atunci cand vor sa munceasca in Regatul Unit si aceasta nu pentru ca ei nu ar intruni profilul imigrantului preferat de catre britanici. Temerile britanicilor cu privire la romani se refera la faptul ca numarul mare al acestora intra in dezacord atat cu interesele economice ale Marii Britanii, cat si cu politica guvernului de la Londra privind migratia”, se precizeaza in acelasi studiu.

Controlul migratiei romanilor nu are motivatii rasiste, dar efectele acestuia genereaza manifestari cu tenta rasista. Pentru ca romanilor si bulgarilor li se refuza recunoasterea calitatii de cetateni europeni cu drepturi depline, mai adauga autorii cercetarii.

Si in presa tabloida britanica, romanii sunt principalii „beneficiari” ai imaginii negative formulate adeseori tendentios. Ei poarta cu ei stigmatizari cum ar fi cea a copiilor bolnavi de SIDA, care le sunt atribuite inca de la inceputul perioadei post-ceausiste. Romanii sunt perceputi, de asemenea, drept imigrantii care fraudeaza sistemul britanic de beneficii sociale, care cersesc, comit furturi si sunt implicati in activitati de prostitutie. In fine, imaginea lor negativa in mass-media britanica a fost intarita prin asocierea acestora cu comunitatile de romi.

 

Rasismul nu tine cont de culoarea pielii

Dovezile culese recent in Regatul Unit sugereaza ca est-europenii nu sunt feriti de tratamente cu tenta rasista in aceasta tara, desi ei sunt perceputi ca avand aceeasi origine caucaziana ca si localnicii. In trecut, au mai fost supusi diferitelor forme de rasism irlandezii care au parasit Marea Britanie pentru a trai in SUA ori evreii refugiati din estul Europei. Iar in prezent, sufera din aceeasi cauza mai ales romii originari din statele europene de la rasarit si stabiliti in tarile Europei Occidentale. Tot astfel, noile generatii de imigranti proveniti din cele mai noi tari membre UE sunt frecvent subiectul discriminarii rasiale si a stigmatizarii in functie de rasa, sustin cercetatorii de la Bristol University. Ei subliniaza ca aceste manifestari nu sunt exercitate direct, in forma bruta, prin insulte si limbaj trivial, ci mai degraba prin insinuari si inferente subtile.

„Analizele noastre au aratat cu claritate ca, desi au origine caucaziana, est-europenii au parte de aceleasi forme de rasism din partea britanicilor ca si alte categorii diferite de imigranti”, a subliniat dr. Fox.

Rezultatele cercetarilor efectuate de specialistii Universitatii din Bristol arata cum masele de imigranti care provin din tari invecinate geografic, formate din indivizi de origine caucaziana, identica cu cea a locuitorilor Regatului Unit, sufera dramatic de pe urma stigmatizarilor operate prin mass-media, dar si datorita politicii guvernamentale pentru controlul migratiei. „Analizele efectuate de noi dezvaluie modul in care politica de stat privind migratia si politica editoriala a tabloidelor au contribuit la prezentarea tendentioasa sau dimpotriva, intr-o lumina favorabila a unor categorii de imigranti. Astfel, politica privind imigratia i-a avantajat pe maghiarii din Regatul Unit, in timp ce media tabloida i-a dezavantajat simtitor pe romanii din aceasta tara”, a fost concluzia exprimata de dr. Fox, coordonatorul studiului „Manifestarile rasismului asupra noilor migranti europeni din UK”.

 

 

Avantajele identitatii maghiare

 

Pentru oricare cetatean al Romaniei care detine pe numele sau un document de identitate valabil, emis de autoritatile de la Budapesta, limitarile impuse romanilor, pe piata muncii britanice, nu mai exista.

O tanara nascuta in tara dintre Carpati si Dunare a constientizat acest lucru in urma cu multi ani, chiar mai devreme de aderarea Romaniei la UE, consumata la 1 ianuarie 2007. Ea traieste in Marea Britanie de aproape zece ani si a beneficiat de la inceput de toate avantajele identitatii… maghiare. Nu a intampinat niciodata dificultati in gasirea unui loc de munca si a trait in Regatul Unit fara probleme; si a acceptat sa ne spuna povestea sa, sub protectia anonimatului.

 

Casatorie fictiva

„Am obtinut un act de identitate maghiar la inceputul anului 2004. Am intrat in posesia acestui document de identitate in urma unei casatorii fictive intre mine si un cetatean maghiar”, isi incepe marturisirea femeia, originara din Romania.

„Am aranjat aceasta casatorie si ea a avut loc in Ungaria. Intentiile mele erau de la inceput sa plec apoi in Anglia. Practic, a fost o intelegere intre mine si un cetatean maghiar. Si pentru aceasta, eu am fost de acord sa platesc o anumita suma. El avea nevoie de bani, iar mie imi trebuiau acte ca sa pot munci in Marea Britanie.

De altfel, eu, imediat dupa ce m-am vazut in mana cu acel act de identitate care dovedea ca as fi maghiar, am si plecat in Regatul Unit”, admite romanca.

„M-am stabilit in Southampton. A trebuit sa stau cateva luni in aceasta tara fara sa muncesc, mai exact pana in luna mai din 2004, cand ungurii au obtinut drept nerestrictionat de munca, imediat dupa ce tara lor a aderat la UE.”

 

Direct in uzinele BMW

In momentul in care statele din grupul A8 au fost admise in Uniunea Europeana, tanara originara din Romania cu act de identitate maghiar s-a prezentat imediat la o agentie britanica de recrutare a fortei de munca.

„M-am inregistrat in vederea obtinerii unui loc de munca. Totul a mers foarte usor. Imi amintesc ca dimineata am depus actele si dupa-amiaza am fost solicitata deja pentru primul interviu, care avea loc in cadrul acelei agentii. M-am prezentat la interviu si nu am avut nicio problema. Cred ca, fiind chiar in primele zile dupa acceptarea Ungariei la UE, nici nu se stia inca ce drepturi au est-europenii in aceasta tara. Cert este ca nu mi s-a pus niciun fel de piedica si mi s-a oferit imediat un loc de munca, incepand chiar din a doua zi. Si era un post foarte bun… Sincer, nici eu nu ma asteptam sa imi gasesc de lucru atat de usor”, recunoaste femeia.

Pentru ca avea un document de identitate eliberat de autoritatile de la Budapesta, romanca a fost angajata la una din unitatile de productie a automobilelor BMW. Lucra ca tehnician, fiind responsabila cu montarea senzorilor din spate ai autovehiculelor, dupa cum ne-a povestit ea.

„Cand am ajuns la fabrica, am aflat ca voi lucra in schimburi. Dar mi s-a oferit toata instruirea necesara, pentru ca, sincer, eu nici nu stiam ce inseamna munca. Eu nici nu mai intrasem pana atunci intr-o fabrica si era primul meu loc de munca. Nici engleza nu o stiam prea bine, ma descurcam doar la nivel conversational. Asa ca s-au ocupat de mine si doar dupa perioada de instruire m-au pus sa lucrez independent pe un utilaj”, isi aminteste femeia.

 

Divort amiabil

Dupa ce a obtinut cu usurinta un loc de munca sigur si convenabil, romanca s-a integrat fara probleme in Marea Britanie, intr-un moment in care romanii nu beneficiau de prea multe drepturi in aceasta tara.

„Am avut multe avantaje de pe urma actului meu de identitate maghiar. In primul rand, locul de munca si salariul constant castigat in acest fel. Apoi am si nascut gratuit, pe baza aceluiasi document. Si imi amintesc ca, in acea perioada, viitoarele mame care nu proveneau din UE plateau in jur de 3.000 de lire sterline pentru serviciile de nastere”, mai spune tanara.

Totusi, odata cu inceperea anului 2007, cand a venit randul romanilor sa adere la Uniunea Europeana, ea s-a grabit sa renunte la documentele false.

„In 2007, am divortat. Asa a fost si intelegerea. Eu am platit o suma mai consistenta pentru casatorie, iar sotul meu fictiv avea dreptul sa divorteze imediat dupa 1 ianuarie 2007, in absenta mea. Tot el a suportat si costurile de divort, care erau mici, de altfel. Aveam hartii semnate in acest sens si totul s-a petrecut conform celor discutate; asta probabil si pentru ca nu era vorba de un strain, ci de o cunostinta”, ne-a mai lamurit femeia care a trait trei ani in Marea Britanie in baza unui document maghiar.

————————————–

„Am avut multe avantaje de pe urma actului meu de identitate maghiar. In primul rand, locul de munca si salariul constant castigat in acest fel. Apoi am si nascut gratuit, pe baza aceluiasi document. Si imi amintesc ca, in acea perioada, viitoarele mame care nu proveneau din UE plateau in jur de 3.000 de lire sterline pentru serviciile de nastere.”

O romanca cu act de identitate maghiar

————————————–

 

Pagina 1 din 2:Pagina următoare

Autor articol: Marcel Istrate

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!