Cum se procedează în cazul unei agresiuni fizice

Articol publicat in sectiunea Avocat, Justiție / Poliţie pe data 2 martie 2015

atac

Ceasul rău, pisica neagră! Indiferent cum l-am numi, ghinionul poate „transforma” pe oricine într-o victimă a străzii. Cuvintele îi aparţin Mădălinei, o tânără de 31 de ani care locuieşte de aproape cinci ani de zile în Londra şi care a fost bătută într-o staţie de metrou din nordul Londrei. Motivul? Poate părea de necrezut, însă, pentru simplu fapt că s-a uitat „prea insistent” la o tânără de culoare a primit de la aceasta câteva genţi în cap şi câţiva pumni în faţă. Mădălina îşi aminteşte că la câteva secunde de la întreaga scenă, tânăra în cauză s-a făcut nevăzută, iar ea a rămas în urmă cu o buză spartă, zgâriată şi câteva cucuie la cap. Nu a ştiut cui să ceară ajutor… şi a mers acasă.

Pornind de la această întâmplare, Diaspora Românească a stat de vorbă cu avocatul Remus Robu, care lucrează de mai bine de 14 ani în sistemul legal din Anglia şi care ne-a informat şi ne-a explicat lucrurile esenţiale pe care trebuie să le ştim în cazul în care avem ghinionul unei agresiuni fizice.

 

Diaspora Românească: Dacă o persoană are ghinionul să devină o victimă a străzii, cui se adresează?

Remus Robu: O persoană care este victima unei agresiuni fizice poate face o aplicaţie la „Criminal Injuries Compensation Authority”, care ar fi echivalentul la „Victima străzii în România”. Este o organizaţie guvernamentală care acordă sprijin financiar victimelor străzii. Acesta ar fi un prim pas. Sau poate lua legătura cu cei de la „Victim Support”. Fiecare primărie locală are un oficiu „Victim Support”, unde victima va primi consultanţă, şi prin intermediul lor se poate aplica la „Criminal Injuries Compensation Authority”. Noi o numim CICA.

 

D.R.: De cele mai multe ori, se întâmplă ca victimele să îşi cunoască sau nu agresorul?

R.R.: Din experienţa mea, probabil într-o proporţie de 90%, victimele unei altercaţii îşi cunosc agresorul. Un exemplu ar putea fi persoanele care împart aceeaşi casă şi care de multe ori împart şi acelaşi pahar sau aceeaşi sticlă. În aceste situaţii, aplicaţiile pentru compensaţii sunt foarte greu de câştigat, pentru că victima şi agresorul se cunosc, motivele nu sunt atât de transparente pe cât am dori noi sau cei de la CICA… şi în mod normal, aceste aplicaţii se refuză. În situaţiile în care vătămările corporale sunt grave, atunci trebuie considerat în totalitate procesul respectiv.

 

D.R.: Ce se întâmplă atunci când victima nu îşi cunoaşte agresorul?

R.R.: În primul rând, persoana în cauză poate lua legătura cu „Victim Support” unde va găsi tot sprijinul necesar.

 

D.R.: Cât durează procedura prin care o victimă aplică la CICA?

R.R.: Din păcate, nu pot estima o perioadă de timp. Depinde de la caz la caz. Dar, cronologic… după ce se completează aplicaţia, se trimite la „Criminal Injuries Compensation Authority”, apoi pe baza unor informaţii pe care noi le ataşăm în aplicaţie, cum ar fi numărul de referinţă de la poliţie, cei de la CICA încep investigaţia pe baza referinţei. Culeg toate informaţiile de la poliţie, dar şi pe cele de la spital, în cazul în care victima ajunge acolo pentru a primi tratament. După toţi aceşti paşi se face o evaluare pentru suma de compensaţie care se consideră că trebuie să i se plătească victimei.

————————————–

„Când o persoană este agresată/bătută pe stradă, poliţia este chemată la locul unde a avut loc altercaţia, iar incidentul respectiv se înregistrează şi astfel i se alocă un număr de referinţă. Victima va trebui să ştie numărul de referinţă. Spun acest lucru pentru că sunt situaţii în care victima este dusă la spital pentru a i se oferi tratament şi nu ştie dacă poliţia a fost la locul incidentului sau nu. Sau… şi mai grav când victima este lăsată în comă. Apoi aceste persoane vin la noi la firmă pentru a ne cere ajutorul, însă nu cunosc numărul de referinţă. Tocmai de aceea, înainte de a se prezenta în fața avocatului, trebuie să meargă la sediul poliţiei din zona unde a avut loc incidentul şi trebuie întrebat numărul de referinţă cu care s-a înregistrat cazul. Noi avem nevoie de acest număr  pentru a putea trimite aplicaţia la CICA.”

Remus Robu

————————————–

 

D.R.: Poate aplica la „Criminal Injuries Compensation Authority”  oricine are un ochi vânat?

R.R.: Dacă, de exemplu, vorbim despre doi vecini care au o ceartă şi în urma acesteia ajung să se lovească, iar agresiunile corporale sunt minore (probabil „un ochi albastru”) şi victima nu necesită tratament de cel puţin două ori, este foarte posibil ca CICA să refuze aceste aplicaţii. Mă refer la situaţiile în care victima ar putea să primească un minimum de 1.000 de lire.

 

D.R.: Aţi avut astfel de cazuri?

R.R.: Nu am să pot să intru într-un caz particular, dar am avut şi situaţii în care… da, s-a întâmplat ca victima să rămână cu „un ochi albastru” după o ceartă, am făcut aplicaţia, după care am primit refuz. În astfel de circumstanţe, clientul a trebuit să înţeleagă că incidentul respectiv nu s-a considerat destul de serios, iar suma de compensaţie pe care ar fi trebuit să o primească era sub 1.000 de lire. Însă am avut şi situaţii foarte grave… când victima a rămas în comă. Procesul durează de mai bine de doi ani de zile, pentru că avem nevoie de evidenţe medicale, CICA a alocat o sumă de compensaţie pentru cazul respectiv. Pe baza informaţiilor medicale pe care le deţinem, dar şi a informaţiilor pe care CICA ar fi trebuit să le considere, noi am decis că suma a fost prea mică, astfel că am făcut recursul necesar şi avem procesul luna viitoare.

————————————–

„Ceea ce vreau să se înţeleagă este că dacă o persoană primeşte o palmă undeva în metrou sau pe stradă şi merge pe ideea că poate primi compensaţie, percepţia este de multe ori total eronată.”

Remus Robu

————————————–

 

D.R.: Ce se poate face în cazul în care victima nu este mulţumită de suma de compensaţie?

R.R.: Dacă victima nu este mulţumită de suma de compensaţie dată de către CICA, se cere o nouă evaluare a dosarului. Sunt anumite formulare care se primesc de la CICA, se completează motivele din cauza cărora persoana nu este mulţumită cu suma respectivă. De data aceasta, o altă persoană de la CICA, alta decât cea care a studiat cazul prima dată, se va ocupa de dosar. Dacă suma de bani alocată este aceeaşi, persoana respectivă trebuie să primească răspunsul – Nu acordăm o sumă mai mare, dar ai dreptul la recurs – şi atunci victima fie pe baza sfatului nostru, fie pe cont propriu, se decide dacă vrea să meargă sau nu în tribunal. Ca opinie personală şi profesională, pot spune că este bine ca o victimă a străzii să fie reprezentată. Există câteva ghiduri pe care atât noi ca şi avocaţi, cât şi CICA, dar şi tribunalul, le parcurgem şi atunci, pe baza informaţiilor medicale, pentru că suma de compensaţie se plăteşte în funcţie de vătămările corporale, putem să vedem dacă această condiţie a fost folosită la maximum sau la minimum.

————————————–

Criterii în cazul victimelor

 

  • dacă victima are cazier penal în Anglia sau în România, sumele de compensaţie de la „Criminal Injuries Compensation Authority” sunt reduse;
  • dacă nu cooperează cu poliţia, dacă nu cooperează cu CICA în timpul investigaţiei, aplicaţia poate să fie respinsă;
  • victimă a străzii poate face aplicaţia în termen de doi ani de zile de la producerea incidentului respectiv. Numai persoanele care, de exemplu, au fost în comă în tot acest timp sau au avut probleme de sănătate grave, sunt o excepţie şi pot face aplicaţia şi după acest termen de doi ani;
  • din 27 noiembrie 2012, s-a introdus un sistem nou, aplicaţiile către „Criminal Injuries Compensation Authority” se pot face şi online, fie prin intermediul unui avocat, fie personal.

————————————–

Remus Robu este în Anglia din anul 1995. A terminat studiile universitare în Marea Britanie, iar din 1998 lucrează în sistemul legal. În prezent, este avocat al unei dintre cele mai mari firme din Marea Britanie care se ocupă de reclamaţiile referitoare la prejudicii personale.

Autor articol: Oana Padureanu

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!