Cum sunt asteptati romanii in statele UE?

Articol publicat in sectiunea Articole importante, Diaspora, Diaspora în lume pe data 13 ianuarie 2014

Restrictiile pe piata muncii pentru romani si bulgari au fost eliminate in toate tarile UE, de la 1 ianuarie 2014, dar temerile referitoare la prezenta „noilor imigranti est-europeni” persista inca in unele din aceste state.

Bulgaria si Romania au devenit membre ale UE in 2007, dar cei aproximativ 30 milioane de locuitori ai celor doua state au trebuit sa astepte inca sapte ani pentru a obtine libertati depline de a trai si a munci oriunde in interiorul granitelor Uniunii.

Noua din cele 27 state ale Uniunii Europene au mentinut restrictii pe propriile piete ale muncii pentru romani si bulgari. Acestea sunt: Austria, Belgia, Marea Britanie, Franta, Germania, Luxemburg, Malta, Olanda și Spania. In plus, potrivit Acordului asupra liberei circulatii a persoanelor dintre Elvetia si UE, Berna poate mentine restrictiile pentru romani si bulgari pana la 31 mai 2019.

De la 1 ianuarie, romanii au drepturi depline de a calatori si a se stabili in oricare dintre statele mai sus mentionate. Dar cum vor fi primiti ei in unele din aceste tari?

 

UK, isteria beneficiilor sociale

Momentul 1 ianuarie 2014 a fost precedat de dispute aprinse in Marea Britanie, in legatura cu impactul pe care ridicarea restrictiilor il va avea pentru piata muncii din regat, dupa asa-numita experienta a „instalatorului polonez”, pe care tara a traversat-o in urma cu 10 ani. Pentru cele zece tari care au aderat la UE in 2004, Marea Britanie, Irlanda si Suedia au fost singurele care nu au impus niciun fel de perioade tranzitorii pentru accesul pe piata muncii, astfel ca Londra s-a trezit cu circa 1,5 milioane de imigranti din Polonia si alte tari din estul Europei. Numarul polonezilor veniti in primul an in regat a depasit de 15 ori estimarile oficiale ale Ministerului de Interne, nota Daily Telegraph, in august 2005.

Pentru a nu mai repeta „greseala” guvernului laburist din 2004, conservatorii au avansat inca de anul trecut numeroase propuneri in incercarea de a preveni un eventual aflux de romani si bulgari dupa 1 ianuarie 2014.

Astfel, la 17 decembrie, premierul David Cameron a anuntat ca, de la inceputul acestui an, vor intra in vigoare mai multe masuri care vizeaza limitarea accesului romanilor si bulgarilor la beneficiile sociale acordate de stat. Solicitantii de locuri de munca din Uniunea Europeana nu vor putea pretinde ajutoare de somaj in primele trei luni de sejur in Marea Britanie. In plus, somerii europeni din regat nu vor putea primi alocatii pentru cheltuielile de intretinere, indiferent de data la care au venit in Regatul Unit.

 

Olanda: impotriva romanilor si bulgarilor

Potentiala venire a romanilor si bulgarilor au tinut capul de afis si in Olanda, unde Partidul Libertatii (PVV, extrema dreapta), condus de Geert Wilders, a militat constant pentru o prelungire a restrictiilor.

In septembrie 2013, un sondaj efectuat de institutul de sondare a opiniei publice infiintat de cunoscutul Maurice de Hond arata ca aproximativ 81% din olandezi se opuneau deschiderii frontierelor pentru romani si bulgari in 2014. Potrivit unui alt sondaj, publicat la 3 decembrie, 8 din 10 olandezi credeau ca este necesar ca frontierele tarii lor sa ramana inchise pentru romani si bulgari in acest an.

La 5 decembrie, Parlamentul de la Haga a decis, cu o majoritate covarsitoare, sa respecte legislatia europeana si sa deschida piata muncii. Ca si premierul conservator de la Londra, premierul liberal Mark Rutte a venit cu o serie de masuri pentru a reduce impactul. Prin urmare, imigrantii vor fi exclusi de la acordarea ajutoarelor sociale in primii sapte ani de rezidenta, iar durata de rezidenta pentru obtinerea cetateniei a crescut de la cinci la sapte ani.

In pofida votului din Parlament, ministrul pentru afaceri sociale, Lodewijk Asscher, a facut un apel la Uniunea Europeana sa acorde atentie „competitiei inechitabile” de pe piata europeana a muncii. Totodata, el a sustinut ca libera circulatie a muncitorilor in UE are ca efect „scaderea salariului minim pentru toti”.

 

Germania: Da, pentru imigranti; Nu, pentru ajutoare sociale

In Germania, criticile publice nu s-au indreptat atat impotriva ridicarii restrictiilor ce ii vizeaza pe romani si bulgari, cat a lipsei de masuri privind prevenirea „abuzurilor” in sistemul de asigurari sociale. Adeptii liberalizarii pietei muncii au replicat, insa, ca tara se confrunta cu o imbatranire a populatiei si cu o lipsa de personal – calificat si necalificat – in mai multe sectoare, iar cele mai multe companii au salutat ridicarea restrictiilor.

La 8 octombrie, Hans-Peter Friedrich, la acea data ministru de interne, a declarat ca multi romani si bulgari muncesc serios in Germania, dar a precizat ca Berlinul nu mai poate accepta primirea est-europenilor care vin doar pentru a accesa ajutoarele sociale.

Doua instante germane au decis ca romanii si bulgarii au dreptul la somaj, chiar daca nu au muncit deloc in Germania. Deciziile nu sunt definitive, dar ele ar putea atrage multi imigranti din cele doua tari, avertizeaza analistii. Avertismentul lor este sustinut, de altfel, si de cifre oficiale. Directorul Agentiei Federale pentru Munca, Heinrich Alt, a declarat, recent, intr-un interviu acordat Rheinische Post, ca numarul cetatenilor din Romania si Bulgaria care beneficiaza de Hartz-IV (ajutoare sociale si de somaj) este in crestere…

Potrivit estimarilor Institutului de Cercetare IAB, intre 100.000 si 180.000 de emigranti din Bulgaria si Romania isi vor cauta un loc de munca in Germania, in cursul anului care a inceput.

Opinia publica internationala a fost inflamata recent de propunerea lansata de un europarlamentar german, membru al partidului condus de Angela Merkel. Elmar Brok, care este si presedinte al Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul European, a propus in primele zile ale acestui an amprentarea imigrantilor, pentru a putea fi identificati mai usor cei care ajung in tara sa doar pentru a beneficia de sistemul de asistenta sociala. Ea a mai cerut expulzarea celor care comit astfel de abuzuri.

 

Spania: neinteresanta

Spania a fost considerata multa vreme, la Bucuresti ca si la Londra, destinatia potential preferata a romanilor care isi doresc sa munceasca in strainatate.

Cea mai mare comunitate romaneasca care traieste in afara granitelor tarii natale se afla in Peninsula Iberica. Aproximativ 869.000 de cetateni originari din Romania sunt stabiliti in prezent pe taram spaniol. Ei constituie cel mai numeros grup de imigranti, reprezentand 16% din numarul total al strainilor care traiesc in regatul din sudul Europei.

Prea putini dintre spanioli se tem ca anul 2014 si liberalizarea pietelor muncii europene pentru romani si bulgari ar putea aduce o intensificare a numarului de imigranti est-europeni, remarcau corespondentii BBC de la Madrid, in ultimele zile ale lunii decembrie.

Circa 26% din forta de munca activa se afla in somaj in prezent. De aceea, numarul celor care parasesc peninsula este mai ridicat decat cel al nou-venitilor in cautarea unui loc de munca.

In decembrie 2012, Spania a primit acordul Comisiei Europene pentru a reintroduce restrictiile doar pentru muncitorii romani, din cauza crizei economice si financiare. Ele au fost aplicate exclusiv pentru cetatenii Romaniei, nu si in cazul bulgarilor.

Doar 169.000 de bulgari au ales sa se stabileasca oficial in Spania.

 

Franta: impotriva romilor

Dezbaterile privind dreptul la libera circulatie al romanilor si bulgarilor in UE dupa 1 ianuarie 2014 au cunoscut o mare intensitate in Franta, a relatat pentru BBC corespondentul Hugh Scofield de la Paris. Discutiile au fost orientate exclusiv impotriva etnicilor romi din Romania si Bulgaria, nefiind orientate aproape deloc asupra volumului fortei de munca est-europene ce ar putea „invada” Țara Cocosului Galic.

Guvernul de la Paris au extins inca de la sfarsitul anului 2012 libertatile pe piata muncii nationale pentru romani si bulgari. Acestora li s-a acordat accesul nerestrictionat la o lista de 291 de meserii si tot atatea sectoare de activitate in care angajatorii reclamau dificultati in ceea ce priveste gasirea de forta de munca. Masurile care au dus la liberalizarea partiala a prezentei imigrantilor est-europeni in Franta nu au generat niciun fel de probleme pe piata muncii locale. Anterior, cetatenii din Romania si Bulgaria ajunsi pe taram francez puteau lucra doar in 150 de domenii.

Problema prezentei romilor in tara de la sud de Canalul Manecii a devenit si mai „arzatoare” in ultimele luni, avand in vedere apropierea campaniei pentru alegerile locale municipale programate pentru luna martie a acestui an.

Ministrul de interne francez, socialistul Manuel Valls, si-a crescut recent popularitatea, prin declaratiile sale dure impotriva romilor din Romania. El a atras atentia ca numarul romanilor arestati in Paris a crescut de la 1.300 in 2008, pana la un maxim de 8.245 atins in 2011.

Cea mai mare „spaima” a parizienilor nu o reprezinta romanii veniti in Franta pentru a-si gasi un loc de munca, ci gruparile formate din infractori minori de etnie roma care se ocupa cu furtul din buzunare sau bagaje si cersetoria, pe arterele comerciale aglomerate ale metropolei de pe Sena.

 

Elvetia: restrictiile continua

Dreptul de libera circulatie in toate statele europene pentru romani si bulgari nu a fost pus in aplicare si in Elvetia.

Tara Cantoanelor nu a ridicat restrictiile impuse pentru cele doua tari din 1 ianuarie 2014, contrar situatiei din celelalte state membre ale Uniunii Europene, potrivit ziarului Le Nouvelliste, citat de Agerpres.

Elvetia, care nu este un stat membru UE, poate mentine in vigoare restrictiile respective, pana in anul 2016, iar clauza de salvgardare poate fi activata inca o data, suplimentar, pana in 2019. Votul cu privire la aceasta posibilitate a fost adoptat in forul conducator din Elvetia in urma cu patru ani.

Potrivit unui proiect al Consiliului Federal, si croatii, cetatenii ultimului stat care a intrat in UE doar in urma cu cateva luni, vor trebui sa astepte pana la sapte ani pentru a avea parte de libera circulatie in Elvetia.

Clauza de salvgardare a fost activata de Consiliul Federal in aprilie 2012 si impotriva a opt din cele zece state care au aderat la UE in 2004.

Romanii si bulgarii pot lucra in Elvetia doar daca angajatorul dovedeste ca nu a gasit, pentru postul respectiv, un elvetian sau un cetatean al unui alt stat membru care a aderat la Uniunea Europeana inainte de 1 ianuarie 2007. 

Autoritatile elibereaza numai cateva sute de permise de munca intr-un an pentru cei din Romania si Bulgaria, astfel ca multi ajung sa fie someri sau exploatati de angajatorii locali.

Autor articol: Marcel Istrate
Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , ,

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!