Cum vor vota românii din diaspora?

Articol publicat in sectiunea Politică externă pe data 14 august 2015

Londra_alegeri presedinte 2014_sectie vot Brent21Noua lege privind alegerea deputaților și senatorilor conferă Autorității Electorale Permanente (AEP) puteri sporite privind organizarea și desfășurarea scrutinului electoral și are prevederi clare care îmbunătățesc condițiile de vot pentru diaspora.

Într-un interviu acordat Ziare.com, președintele AEP, Ana Maria Pătru, explică tot ce trebuie să facă românii aflați peste hotare dacă vor să voteze la alegerile de anul viitor și subliniază faptul că riscul de fraudare va fi mult diminuat, datorită faptului că secțiile de vot vor fi informatizate.

Legea privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente a intrat recent în vigoare. Dar care sunt cele mai importante modificări din punctul de vedere al Autorității Electorale Permanente (AEP)?

Noua lege prevede explicit că AEP „va asigura organizarea și desfășurarea” alegerilor, precum și finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, potrivit prevederilor constituționale, legii și standardelor internaționale în domeniu.

AEP va trebui astfel să se ocupe de informatizarea secțiilor de votare la alegerile parlamentare din 2016, selectarea și instruirea operatorilor de calculator, votul pe liste electorale permanente în diaspora, constituirea și pregătirea Corpului experților electorali, precum și înființarea Centrului „Expert Electoral”.

Corpul experților electorali va fi o bază de date care va cuprinde persoanele ce pot deveni președinți ai birourilor electorale ale secțiilor de votare sau locțiitori ai acestora, înființată, gestionată și actualizată de AEP. Admiterea în corpul experților electorali se va face pe baza avizului Autorității pentru activitatea anterioară ca președinte al biroului electoral al secției de votare sau de locțiitor, precum și pe bază de examen pentru alte persoane, cetățeni români cu drept de vot.

AEP va organiza programe specifice de instruire și formare profesională în materie electorală pentru persoanele care pot deveni membri ai birourilor electorale.

Condiții mai bune la viitoarele alegeri?

Da. Sau cel puțin așa promite președintele AEP, Ana Maria Pătru.

„Este un obiectiv pe care noi ni-l asumăm cu maximă responsabilitate. Alegătorii români, indiferent că locuiesc în țară sau în străinătate, trebuie să aibă liber acces pentru a-și exprima opțiunea prin vot. Este un drept consfințit prin Constituție, care trebuie respectat și asigurat în egală măsură pentru toți românii, inclusiv pentru cei aflați în afara granițelor.”

Pentru acest lucru, președintele AEP îndeamnă românii din străinătate să se înscrie în Registrul electoral în termenul prevăzut de lege, astfel încât să se poată înființa suficiente secții de votare în diaspora.

„Românii din străinătate care au domiciliul în țară și reședința în străinătate sau au domiciliul în străinătate sunt așteptați să se înscrie în Registrul electoral, cu adresa din străinătate, printr-o cerere scrisă, pentru a fi arondați unei secții de votare, unde pot vota pe listele electorale permanente întocmite pe baza datelor din acest registru. Cererea, datată și semnată, cuprinzând numele, prenumele, codul numeric personal, însoțită de o copie a actului de identitate și o copie a documentului care dovedește reședința, eliberat de autoritățile străine, sau a pașaportului, cu menționarea statului de domiciliu, trebuie să fie transmisă prin poștă sau depusă la misiunea diplomatică sau oficiul consular. Aceste cereri vor fi transmise Autorității Electorale Permanente de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare în termen de 24 de ore de la primire.

Solicitarea va putea fi depusă începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri parlamentare la termen și până la expirarea a 48 de ore de la data începerii perioadei electorale. Practic, alegătorii români din străinătate vor avea la dispoziție o perioadă estimată de cinci luni pentru depunerea cererilor, în condițiile în care perioada electorală va începe, cel mai probabil, în luna septembrie”, a precizat Ana Maria Pătru.

Colaborare cu MAE

Operațiunile de actualizare a Registrului electoral cu datele românilor din diaspora care fac cereri pentru a fi înscriși în această bază de date vor fi efectuate cu celeritate de către persoanele împuternicite, prin ordin al președintelui AEP, în cel mult 10 zile lucrătoare de la data înregistrării solicitării.

Totodată, pentru viitoarele alegeri parlamentare generale, Autoritatea va stabili localitățile din străinătate în care trebuie să fie înființate secții de votare, numărul și sediile acestora, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

De asemenea, AEP va înființa, alături de secțiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice, oficiile și secțiile consulare, institutele culturale din străinătate, secții de votare pentru localitățile unde își au domiciliul sau reședința, potrivit Registrului electoral, cel puțin 100 de alegători.

Românii din străinătate înscriși în Registrul electoral își vor putea exprima opțiunea prin vot pe listele electorale permanente la secțiile de votare din străinătate organizate în sediile misiunilor diplomatice, ale oficiilor și secțiilor consulare și ale institutelor culturale din străinătate ale României. Doar la aceste secții de votare vor putea vota și alegătorii care nu s-au înscris în Registrul electoral în termenul legal, pe listele electorale suplimentare, dacă fac dovada că au domiciliul sau reședința în străinătate.

Trebuie reținut că în cadrul secțiilor de votare din străinătate organizate în afara sediilor misiunilor diplomatice și ale oficiilor consulare din străinătate ale României își pot exercita dreptul de vot numai alegătorii care figurează în listele electorale permanente, respectiv cei care s-au înscris anterior în Registrul electoral.

Președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate vor fi desemnați, de către AEP, dintre persoanele înscrise în corpul experților electorali din străinătate: personalul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, institutelor culturale din străinătate și alți cetățeni români cu drept de vot cu domiciliul sau reședința în străinătate.

Alegătorii care vin la vot vor prezenta actul de identitate operatorului de calculator și nu membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare, așa cum se întâmpla la alegerile anterioare. Sistemul informatic va semnala imediat dacă persoana a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv, dacă a mai votat la același scrutin, dacă și-a pierdut drepturile electorale sau dacă este arondată la altă secție de votare. După ce această procedură va fi îndeplinită, alegătorul va primi buletinul de vot de la președintele biroului electoral al secției și va putea vota.

Informatizarea va crește viteza procesului de votare și transparența acestuia, va împiedica tentativele de vot multiplu și „turismul electoral”, înainte ca acesta să își producă efectele. De asemenea, informațiile privind prezența la vot a alegătorilor vor fi disponibile în timp real.

„În opinia mea, alegătorii sunt cei mai importanți beneficiari ai informatizării și, odată ce vor avea primul contact cu acest sistem, vor constata că pot vota mult mai ușor și mai repede. Prin implementarea acestui sistem, avem ocazia să îi convingem o dată în plus pe alegători să vină la urne cu încrederea că va fi stopată la timp orice tentativă de fraudă și că votul lor nu va fi în niciun fel fraudat. De asemenea, îi asigurăm pe cetățeni că prelucrarea datelor cu caracter personal se va face cu stricta respectare a legii și că aceste informații nu vor fi făcute publice sub nicio formă”, a conchis președintele AEP.

Autor articol: Amira Damian

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!