Dacă doriți o mașină… apăsați tasta 2

Articol publicat in sectiunea Diaspora, Poveşti româneşti, Transport pe data 30 martie 2016

uk_masini de inchiriat_I can hire

Cum procedați atunci când aveți nevoie de o mașină pentru a cumpăra ceva voluminos sau pentru a transporta ceva la fel de mare… dar nu aveți una!? Apelați la prieteni? Ar fi o variantă… dar ce spuneți dacă nu i-ați mai deranja și v-ați descurca singuri.

Un român de 37 de ani din Iași a descoperit soluția ideală, sau cel puțin așa o consideră el, după ce a găsit pe internet o companie care închiriază mașini la prețuri avantajoase. Partea interesantă nu este aceasta! Ci că mașinile pot fi ridicate chiar din zona în care locuiește persoana interesată de acest serviciu, pur și simplu de pe stradă, iar autovehiculul își deschide ușile… chiar în momentul în care ajungeți în dreptul acestuia. Românul care a experimentat acest lucru ne explică…

————————————–

„Pentru cei care nu au mașină și au nevoie să transporte sau să se mute este o opțiune foarte bună. Plus că au și mașini mici, iar prețurile sunt la fel de bune. De câteva ori, am închiriat cu 30 de lire pe zi și am plecat în afara Londrei. Este o metodă foarte simplă, prima dată este mai greu, până îți dai seama cum e cu înregistrarea, cu mașinile, dar după aceea, este foarte ușor și la îndemână. Scapi de stresul actelor, al hârtiilor, al semnăturilor… mi s-a părut foarte interesant.”

Cristi, 37 de ani

————————————–

 

Fără hârtii, fără semnături…

În urmă cu câteva luni de zile, Cristi, un român de 37 de ani din Iași, a întâmpinat o problemă banală, însă căreia i-a găsit rapid o soluție extrem de avantajoasă. Tânărul a dorit să cumpere un pat și un șifonier. Nimic ieșit din comun. Însă, deși avea permis de conducere, nu deținea o mașină. Așa că s-a gândit să închirieze una și s-a apucat de căutări pe internet.

„Firma care închiriază mașini am găsit-o pe internet. Voiam să cumpăr ceva de la IKEA, era foarte voluminos și nu aveam cum să îl transport în mijloacele de transport în comun. Dacă aș fi ales opțiunea să îmi aducă ei acasă coletul, dura foarte mult, mai mult de două săptămâni, și era și foarte scump. Așa că m-am hotărât să închiriez o mașină și m-am uitat, pur și simplu, pe internet. După câteva căutări, dar și după ce am văzut firme destul de cunoscute, dar cu prețuri pe măsură, am găsit o companie super ok, ca și prețuri. Se numește ICanHire.”

Pe lângă prețurile mici care i-au făcut cu ochiul în primă instanță, Cristi spune că și metoda, cea online, părea cea mai la îndemână pentru el. Așa că a mers mai departe cu procedura.

„Din câte îmi aduc aminte, totul s-a realizat online. Îți introduceai datele personale, apoi cele de pe permisul de conducere. După ce completai formularul acesta (cred că a durat în jur de cinci minute), te suna cineva de la compania respectivă. Confirmai cu ei toate detaliile pe care le-ai introdus pe site și apoi a urmat un fel de conferință telefonică. Eu, cei de la compania de mașini și DVLA. Reprezentantul DVLA te întreba datele de pe permis și îți valida permisul. Că este real, că este autentic și că nu sunt probleme. Ultimul pas: am rămas pe fir doar cu cei de la companie și mi-am înregistrat cardul bancar cu care practic plătești”, ne povestește românul din Iași despre procedura prin care a închiriat mașina de care avea atât de mult nevoie.

————————————–

„Prețurile sunt foarte mici, foarte avantajoase, la această companie. De exemplu, un van pe care îl puteai închiria 12 ore era 30 de lire. Operațiunea aceasta cu telefonul, cu înregistratul, cu DVLA, era doar o singură dată, la început. După care, ori de câte ori aveai nevoie să închiriezi o mașină, o făceai direct de pe telefon. Trebuia doar să selectezi data și orele, de la cât la cât ai nevoie, plăteai direct și asta era tot.”

Cristi, 37 de ani

————————————–

 

O mașină care se descuie… singură?!

Partea cea mai interesantă a acestei experiențe avea să urmeze în momentul în care românul s-a prezntat în locul de unde a trebuit să ridice mașina.

„Ceea ce m-a surprins pe mine cel mai tare a fost când a trebuit să ridic mașina. După ce te înregistrezi și plătești, urmezi mai departe pașii de pe internet. Pe lângă dată și oră, îți arată și dacă, dar și unde sunt mașini disponibile în zona în care locuiești. Eu am crezut, în primă fază, că sunt mai multe centre de închirieri. Însă nu… nu a fost așa. Este un sistem de care încă nu mi-am dat seama cum funcționează. Adică, îmi imaginez, dar nu știu sigur dacă așa este. Ei bine, după ce stabilești o stradă și un post code de unde puteai ridica mașina, numărul de înmatriculare, dar și alte detalii ale mașinii, te prezentai practic acolo, la adresa respectivă. Am ajuns acolo și mașina era, pur și simplu, parcată pe o stradă. Nu mi-am dat seama cum voi intra în posesia acesteia. Însă am primit imediat un mesaj în care mă anunțau că în momentul în care mă aflu lângă mașină să sun la un număr de telefon. Un robot îmi spunea… dacă te afli lângă mașină, apasă tasta 1, am apăsat. Apoi apasă tasta 2 pentru a deschide mașina… după care se deschidea mașina. Odată ce intram în mașină, era un mic seif, între scaune sau în bordul mașinii cu niște taste. Trebuia să introduc un cod pe care îl primeam, tot de la compania de închirieri, printr-un SMS. Introduceam codul, deschideam și acolo găseam cheia mașinii. Plecam, îmi făceam treaba cu mașina și la ora la care trebuia să o aduc înapoi, o parcam pe aceeași stradă din același loc de unde o luam. Sunam la numărul respectiv și le spuneam că mi-am terminat treaba, că mașina este parcată în locul din care am ridicat-o. Mă întrebau dacă am verificat geamurile, ușile, dacă mi-am uitat ceva obiecte personale în mașină și îmi spuneau să apăs tasta 2, dacă totul este în regulă. Bineînțeles, înainte de astea, puneam cheia înapoi în seif, urmam instrucțiunile de la telefon și se încuia mașina. Și asta era tot. Nu formulare, nu verificări, decât cele inițiale cu permisul de conducere.”

————————————–

„A fost chiar o experiență extraordinară. Foarte tare. Am mai închiriat după aceea de câteva ori, tot de la ei. Plăteam, îmi alegeam o mașină aproape de locuință, o ridicam de pe strada pe care era parcată și, după ce îmi terminam treaba, o aduceam de unde o luam. Chiar nu știu cum reușeau să deschidă și să închidă mașina, probabil prin sistemul de GPS instalat pe mașină.”

Cristi, 37 de ani

————————————–

 

Autor articol: Oana Padureanu

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!