De-aș fi cetățean britanic…

Articol publicat in sectiunea Acte, Diaspora, Poveşti româneşti pe data 13 aprilie 2015

uk_pasaport

Obținerea cetățeniei britanice și pașaportul aferent par demersuri tot mai dificile pentru românii stabiliți în această țară. Taxa plătită pentru obținerea certificatului de naturalizare este mai mare începând din 6 aprilie, iar numărul străinilor care au obținut pașaportul britanic este din ce în ce mai mic, după cum reiese din cel mai recent studiu pe această temă efectuat în cadrul prestigioasei Oxford University.

Doi români care au ajuns în posesia pașaportul britanic în ultimele luni, după ani de trai și așteptare în Regatul Unit, au fost de acord să ne împărtășească experiențele pe care le-au traversat cu scopul de a obține cea de-a doua lor cetățenie.

 

Aplicație respinsă

R.I. este o tânără din România care s-a stabilit în Regatul Unit în urmă cu 12 ani, dar care a devenit fericita posesoare a unui pașaport britanic doar în decembrie 2014. Parcursul ei spre cetățenia britanică a fost anevoios și plin de peripeții, după cum ne-a povestit chiar ea.

„Am aplicat pentru Indefinite Leave to Remain (ILR) doar în urmă cu trei ani”, încep destăinuirile acesteia.

Certificatul ILR este unul dintre cele două documente eliberate de autoritățile din regat și care atestă dreptul de stabilire definitivă a unui străin în Regatul Unit. Acesta se acordă, în anumite condiții, cetățenilor non-UE aflați în Marea Britanie, dar și românilor stabiliți în regat înainte de ianuarie 2007, data aderării României în Uniunea Europeană. În schimb, românii sosiți în această țară după începutul anului 2007 pot solicita certificatul de rezidență permanentă, valabil pentru orice cetățean dintr-un stat membru UE. Pentru ambele aplicații, legislația impune un termen de minim cinci ani petrecuți în Regatul Unit.

„Eu am aplicat pentru ILR doar în urmă cu trei ani, în 2012. Dar aplicația mea a fost inițial respinsă”, povestește R.I. Ea ne-a explicat că funcționari care au procesat aplicația nu i-au luat în calcul anii de studenție pe care i-a petrecut în această țară. „Nu aveam cinci ani lucrați și nimeni nu mi-a spus că anii de studenție nu se iau în considerare. M-am speriat foarte tare și m-am temut că o să pierd banii pe care îi plătisem când am depus aplicația. Dar le-am explicat că nu am nicio vină și m-au înțeles. Mi-au dat banii înapoi”, spune tânăra.

Ea a mai așteptat încă un an și a aplicat pentru a doua oară în scopul obținerii aceluiași certificat ILR. „Îmi amintesc că toate documentele pe care le-am trimis cântăreau peste 3 kilograme. Erau acolo acte, facturi, fluturași de salarii, acte de identitate; toată viața într-un plic…”, spune R.I.

Peste numai câteva săptămâni, ea primea acasă mult doritul certificat. Dar drumul către cetățenia britanică nu se încheiase…

 

„Am jurat credință reginei”

Românca R.I. își amintește cum, în 2014, a trebuit să repete pentru a treia oară procesul de aplicație care presupune transmiterea „unei tone de documente”, de această dată cu speranța că va dobândi pașaportul britanic. Ea a trebuit să mai și plătească suma de „peste 800 de lire sterline” ca taxă pentru procesarea aplicației. În plus, procedura presupune și susținerea unui examen de cultură și civilizație britanică.

„A trebuit să dau un examen numit «Life in the UK» în care mi s-au pus întrebări din politica britanică, istoria țării și despre tradiția Commonwealth (grupul celor 53 de state independente care au făcut inițial parte din fostul imperiu britanic – n.r.). Mai există încă un examen, de limba engleză, dar eu nu a trebuit să îl susțin, pentru că aveam diplomă de studii universitare în Marea Britanie”, susține românca.

Odată ce aceste etape au fost parcurse, „certificatul de naturalizare ca cetățean britanic mi-a venit în doar câteva săptămâni prin poștă”, mai spune R.I. Apoi au urmat formalitățile și ceremonia de acordare oficială a documentului.

„Eu am fost programată pentru ceremonie în Brent (burg din nord-vestul Londrei în care trăiește cea mai mare comunitate de români – n.r.) A fost foarte emoționant”, ne mărturisește tânăra originară din România. Ea ne-a povestit cum a trebuit să învețe imnul Marii Britanii și a depus un jurământ față de Regatul Unit și de regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii.

„Au venit și părinții mei de la București să mă vadă la ceremonie. Iar eu am simțit un amalgam de sentimente în acele clipe. Mi-am amintit de toate greutățile prin care trecusem de când m-am stabilit la Londra și până în acel moment. Dar nu am uitat nicio clipă că sunt româncă”, se mai destăinuie R.I.

 

Pașaportul britanic, un apogeu al experienței de imigrant

R.I., românca stabilită la Londra în urmă cu mai mult de 12 ani, a primit pașaportul britanic în 3 decembrie 2014, conform declarației acesteia. „Cam la o săptămână după ce am participat la ceremonie, am mai primit acasă un plic care conținea un document cu care puteam face o nouă aplicație, de data aceasta pentru a obține pașaportul britanic.”

Și, într-adevăr, româncei i s-a programat o întâlnire cu reprezentanții Ministerului de Interne britanic, într-o localitate din vecinătatea Londrei, în orașul Reading. A fost ultima etapă, dar și una dintre cele mai dificile, în opinia româncei. „A fost un interviu care mi s-a părut foarte complicat. Am fost practic verificată de către polițiști dacă nu am nimic de ascuns, eu ca persoană, înainte de a mi se înmâna pașaportul”, spune R.I. Ea a reținut că ofițerii de poliție îi tot puneau întrebări „dubioase” pe care le reformulau mai târziu, doar pentru a vedea dacă vor primi un răspuns similar. „Mi s-a părut un interviu psihologic, iar cei care puneau întrebările păreau persoane extrem de suspicioase”, accentuează românca. Ea s-a întors acasă la Londra copleșită… Dar bucuria cea mare avea să îi vină tot pe calea poștei, peste numai câteva zile.

„Am primit pașaportul într-un plic pe care mi l-a înmânat poștașul personal și a trebuit să semnez pentru primire. Am fost din nou extrem de emoționată. Am perceput obținerea acelui document ca pe un apogeu, după toate greutățile prin care am trecut de când am venit în Marea Britanie”, adaugă R.I. cu entuziasm.

 

Documentul care deschide multe uși

Pașaportul britanic aduce cu sine numeroase schimbări în viața unui fost imigrant pe tărâmurile Marii Britanii, susține R.I., românca devenită cetățean cu drepturi depline în regat de la sfârșitul anului trecut. „Pe mine m-a ajutat enorm pașaportul în ultimele luni”, adaugă tânăra.

Ea ne-a mărturisit că, în prezent, a început demersurile necesare pentru ca părinții ei să se mute definitiv în Regatul Unit. „Pașaportul m-a ajutat cel mai mult atunci când m-am aflat în fața funcționarilor Home Office. A trebuit doar să le arăt pașaportul și părinții mei au primit imediat acordul de a se muta în Marea Britanie sub pretextul reuniunii de familie.”

La fel s-a întâmplat și când românca a solicitat un National Insurance Number (NINo – numărul de asigurare obligatoriu pentru persoanele care se stabilesc în această țară ) pentru părinții ei. „Aproape că nu le-au cerut nimic, niciun document. Au făcut o copie după pașaportul meu britanic și totul a decurs fără probleme”, precizează românca, amintind în același timp despre dificultățile pe care știe că le au conaționalii ei care solicită un NINo în Marea Britanie.

Și deschiderea unui cont bancar a mers ca pe roate pentru părinții tinerei R.I.

„Pașaportul britanic îți conferă credibilitate în societate și cu ajutorul lui, ai acces la foarte multe drepturi de care nici nu erai conștient înainte”, susține aceasta.

————————————–

„Pașaportul britanic e mai mic decât cel românesc. Când l-am văzut cum strălucea, m-am bucurat foarte tare. Am început să îl mângâi…”

R.I., o româncă deținătoare de pașaport britanic din decembrie 2014

————————————–

 

 

Imigranți mai mulți, cetățenii mai puține

 

Numărul străinilor care obțin cetățenia britanică este din ce în ce mai mic, ajungând la cel mai scăzut nivel înregistrat din 2002 și până în prezent, rezultă din datele oficiale comunicate de Observatorul Migrației (Migration Observatory), structură care funcționează în interiorul Oxford University.

Aproximativ 126.000 de cetățeni străini stabiliți în Marea Britanie au fost naturalizați ca cetățeni britanici pe parcursul lui 2014, relevă studiul menționat. Cifra este mai mică cu 40% față de anul anterior, a comunicat dr. Scott Blinder, coordonatorul analizei.

Primii în topul străinilor care au obținut pașaportul britanic sunt indienii. Peste 36.000 de aplicanți având această naționalitate au primit pașaport britanic în 2014. Pe locul al doilea se află pakistanezii, care au beneficiat de 22.000 de aplicații reușite. Iar pe al treilea loc se situează polonezii și ceilalți est-europeni din grupul de state A8 care au aderat la Uniunea Europeană în 2004. Circa 8.300 dintre aceștia au intrat în posesia unui pașaport britanic anul trecut.

————————————–

Cât ne costă pașaportul britanic?

 

Taxele percepute pentru aplicaţia de cetățenie britanică au crescut începând de la 6 aprilie, odată cu începerea anului financiar 2015-2016. Aplicanții adulți vor trebui să achite £1.005, față de doar £906 cât se percepea anul trecut. Valoarea taxei s-a modificat și în cazul minorilor care își doresc un pașaport britanic, ajungând la 749 de lire sterline, comparativ cu suma de 669 de lire sterline, plătită anterior datei de 6 aprilie.

Totodată, s-au introdus variante noi ale formularelor de aplicaţie şi de ghid. O altă schimbare se referă la obligativitatea aplicantului de a-şi înregistra informaţiile biometrice.

Sursa: http://www.diasporaro.com/cetatenia-britanica-schimbari-din-6-aprilie-2015/

————————————–

 

 

După opt ani de așteptare…

 

„Cea mai grea este așteptarea”, crede Adrian, un român care se află în Marea Britanie din 2007 și a intrat în posesia pașaportului britanic în luna februarie din acest an.

El a făcut aplicația pentru a obține dreptul de ședere permanentă în 2013. Și tot în acel an, a dat și examenul „Life in the UK”, obligatoriu pentru obținerea cetățeniei. „Acest examen se dă de obicei chiar înainte de a aplica pentru obținerea pașaportului. Dar eu m-am decis să îl susțin mai devreme cu un an, adică anterior obținerii rezidenței permanente”, ne explică Adrian. „M-am gândit că dă mai bine”, se justifică acesta.

El a primit documentul care îi conferea dreptul de rezidență permanentă în Marea Britanie în luna mai 2013, după ce petrecuse șase ani în regat. Iar anul trecut, a cerut recunoașterea dreptului de a deveni cetățean al acestei țări „cu acte în regulă”. „A fost o aplicație la fel de voluminoasă, dar răspunsul mi-a venit mai repede, după numai patru săptămâni. În schimb, am plătit mai mult… M-a costat în jur de 200 de lire sterline rezidența permanentă și am achitat peste 1.000 de lire pe parcursul aplicației pentru cetățenie”, ne lămurește Adrian.

Bărbatul a primit certificatul de naturalizare ca cetățean britanic în 2014 și i-a fost înmânat pașaportul britanic în urmă cu doar câteva săptămâni.

————————————–

„Mă simt parcă mai liber de când am pașaportul britanic. Am fost recent în România și nimeni nu mi-a mai pus întrebări la aeroport. În general, când ai pașaport românesc, ți se mai pun întrebări suplimentare. Acum am arătat pașaportul britanic și totul a mers mai repede.”

Adrian, deținător de pașport britanic din februarie 2015

————————————–

 

Autor articol: Marcel Istrate

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!