De ce nu se confiscă averile ilegale

Articol publicat in sectiunea Economie pe data 13 martie 2015

anaf romania1

Şefa Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, a arătat recent, la bilanţul instituţiei pe care o conduce, că hotărârile judecătoreşti definitive în cauzele DNA au inclus confiscarea a peste 310 milioane de euro. Ea a spus, însă, că această sumă nu a fost recuperată. Dacă s-ar fi obţinut aceşti bani, a precizat Kovesi, s-ar fi asigurat fondul de salarii pe care statul îl plăteşte tuturor medicilor într-un an.

Statistic, conform datelor furnizate de ANAF, procentul de recuperare efectivă a sumelor de bani provenind din activitatea de punere în executare a ordinelor de confiscare emise de instanţele de judecată a înregistrat o scădere accentuată în ultimii ani. Astfel, potrivit unei statistici a oficiului, în 2013, valoarea bunurilor sechestrate a depăşit 434 milioane de euro, dar cea a bunurilor efectiv confiscate, conform notificărilor ANAF, a fost de doar 7,6 milioane de euro, scrie Mediafax. La bilanţul DNA au fost prezenţi preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Victor Ponta.

 

Ponta: „O mică păcăleală”

Ulterior, premierul Victor Ponta a apreciat că ideea conform căreia ANAF nu este performantă în recuperarea prejudiciilor, invocată la bilanţul DNA, a fost „o mică păcăleală”, el arătând că este nevoie de hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile. „Critica nu e la ANAF. Dacă ne dă instanţa hotărâri definitive şi irevocabile şi ni se spune că sechestrul e o maşină care, în loc să valoreze 100.000 euro, valorează 5.000 euro, sigur că noi recuperăm”, a spus Ponta, la România TV.

El a confirmat totodată informaţia Mediafax că Guvernul va înfiinţa o agenţie specială în acest domeniu, în subordinea Ministerului Justiţiei. Noua structură va fi denumită „Oficiul Naţional de Management al Bunurilor Sechestrate/Confiscate” şi va primi avizul Guvernului până la sfârşitul lunii martie, relevă un document consultat de Mediafax.

În prezent, Oficiul Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor provenite din Infracţiuni, din cadrul Ministerului Justiţiei, este structura cu atribuţii în acest domeniu. Însă rapoartele şi evaluările internaţionale din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) al Comisiei Europene au indicat dificultăţi în activitatea de valorificare a bunurilor confiscate, deoarece competenţele de management al bunurilor sechestrate sunt partajate între mai multe autorităţi, fără o coordonare eficientă, cu impact inclusiv asupra sumelor efectiv recuperate de către ANAF prin procedurile de valorificare.

 

DNA îi răspunde lui Ponta

În replică, Direcţia Naţională Anticorupţie a transmis că premierul creează o „confuzie gravă” prin faptul că pune la îndoială datele referitoare la recuperarea prejudiciilor, prezentate de DNA la bilanţ, şi că Victor Ponta încearcă astfel să justifice gradul scăzut de recuperare a produselor infracţionale de către ANAF.

DNA subliniază că aceste hotărâri judecătoreşti sunt executorii, iar instituţia abilitată să le pună în aplicare, în sensul recuperării efective prejudiciilor, este ANAF.

Ministrul justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat, la rândul său, că problema recuperării prejudiciilor este la ANAF, de aceea trebuie înfiinţată o agenţie specializată de recuperare.

În schimb, ANAF susţine că, printre cauzele pentru care recuperarea prejudiciilor este scăzută, se numără lipsa unei baze de date naţionale cu deciziile instanţelor, dosare cu autori necunoscuţi şi „firme fantomă”, absenţa cumpărătorilor la licitaţiile cu bunuri confiscate şi persoanele fără venit din închisoare.

Argumentele conducerii ANAF privind motivele care generează o recuperare scăzută a prejudiciului constatat de instanţele de judecată în cauze penale i-au fost transmise premierului Victor Ponta, printr-o notă de informare.

Autor articol: Ionut Mares

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!