De ce românii din diaspora ar trebui să se simtă TRĂDAȚI de votarea legii prin corespondenţă

Articol publicat in sectiunea Diaspora pe data 2 decembrie 2015

Alina Gorghiu si Liviu Dragnea

 

Politicienii se bucură, 

dar românii din străinătate

tot nu vor putea vota!

 

Joia trecută, președintele României a promulgat Legea votului prin corespondență, după ce Curtea Constituțională a decis că legea nu încalcă niciun articol din Constituție. Înainte de adoptarea acestei legi, proiectul depus inițial de PNL a suferit amendamente importante care îi anulează scopul: posibilitatea ca românii din străinătate să voteze fără să îndure umilința cozilor interminabile.

Interesant este faptul că reacțiile liderilor politici au fost de-a dreptul entuziaste, ca și cum prin această lege au fost rezolvate toate problemele legate de dreptul la vot al românilor din diaspora.

Imediat după promulgarea legii, preşedintele Klaus Johannis a publicat pe contul său de Facebook un mesaj prin care se declara extrem de satisfăcut de această realizare: „Încă de la începutul mandatului meu, am spus foarte clar că este inadmisibil ca românilor, oriunde s-ar afla ei, să le fie îngrădit dreptul la vot. Legea privind votul prin corespondență, pe care am promulgat-o în această după-amiază, a fost aşteptată de întreaga societate şi asigură premisele respectării dreptului fundamental la vot pentru toţi românii, oriunde s-ar afla ei în lume”.

 Mesajul este emoţionant, doar că apare o inexactitate. Preşedintele vorbeşte de o lege „aşteptată de întreaga societate”. De fapt, legea promulgată de domnia sa nu a fost aşteptată decât de parlamentarii care au votat-o, probabil, din simplul motiv că aceasta a fost modificată. „Întreaga societate” aştepta să fie votat proiectul de lege iniţial, cel prin care votul prin corespondenţă poate fi exercitat la toate alegerile: parlamentare, prezidenţiale şi europarlamentare. (Mai puţin alegerile locale, cu care românii din diaspora n-au treabă). „Întreaga societate” aştepta să fie votat proiectul de lege prin care românii se puteau înscrie online. Nu s-a întâmplat asta. În schimb, s-a întâmplat ca principalii actori ai acestui demers politic să fie extrem de încântaţi de rezultat.

 

Alina Gorghiu exalta de fericire

„Decizia CCR este clară, legea adoptată de Parlament este constituțională  și poate merge la promulgare. La alegerile parlamentare de anul viitor, diaspora românească va avea o modalitate alternativă de vot. A fost un proiect foarte important pentru PNL, care a trecut după multe tensiuni și presiuni. E o veste excelentă că ultimul obstacol a fost îndepărtat”, a scris copreşedintele PNL Alina Gorghiu, pe Facebook, vineri după aflarea veştii de la Curtea Constituţională. Niciun cuvânt despre faptul că legea a fost trunchiată. Dar pentru că existau mai multe semne de întrebare, aceasta a revenit, în faţa presei româneşti cu o declaraţie mai moderată şi cu o promisiune: „O să cerem Parlamentului să reactiveze Comisia de cod electoral, condusă de PSD la un momentul acesta, pentru a putea introduce acele amendamente despre care am vorbit astfel încât să avem acest mijloc de vot alternativ (n.r – votul prin corespondenţă) şi la alegerile prezidenţiale din 2019”, a declarat copreşedintele PNL Alina Gorghiu, citată de Mediafax.

 

Liviu Dragnea promite şi el

„Noi suntem cei care am grăbit legea. Pentru prezidenţiale sunt unele probleme deosebite faţă de parlamentare pentru că sunt două tururi de scrutin şi mai este timp. Dar, fie chiar în această sesiune parlamentară, sau imediat în sesiunea următoare (februarie-iunie 2016 – n.a.) noi vom rezolva şi votul prin corespondenţă pentru prezidenţiale”, a declarat Liviu Dragnea pentru cotidianul.ro, imediat după votul din Camera Deputaţilor.

Se pare însă ca noul preşedinte PSD are probleme de comunicare în partid deoarece în exact aceeaşi zi, un subordonat de-al său pe linie politică declara cu totul altceva: „Pentru prezidenţiale sunt nişte particularităţi şi mai avem până în 2019, este un proiect pilot, până atunci vedem ce se întâmplă. Nu este că nu vrem să facem, dar am considerat că vrem să vedem ce se întâmplă în toamna lui 2016, când votul prin corespondenţă va fi aplicat la parlamentare”. Declaraţia dată presei din România aparţine lui Gabriel Vlase, deputat PSD şi preşedintele Comisiei de Cod Electoral din Camera Deputaţilor şi se bate cap în cap cu cea a lui Dragnea. Dacă primul promite reluarea discuţiei într-un viitor foarte apropiat, cel târziu până în primăvara lui 2016, al doilea amână după toamna aceluiaşi an.  Cine are sau va avea dreptate, încă nu se știe.

 

Băsescu vede „blat” între PSD și PNL

Fostul președinte Traian Băsescu a declarat și el la un post public de televiziune că ideea de „blat” între PSD și PNL se susține, deoarece nici unii, nici alții nu vor acest tip de vot:

„Uitați-vă la cum șuntează Legea votului prin corespondență. Au votat în realitate pentru respingerea Legii votului prin corespondență propusă de Eugen Tomac. (…) Era foarte bună. Puteau să o îmbunătățească, dar au eliminat-o pur și simplu. Au avut președinția Comisiei de Cod electoral. Au renunțat la ea.” Băsescu susține că nici PNL și nici PSD nu doresc vot prin corespondență, dar din motive diferite: „Nici PNL nu-l vrea, nici PSD nu-l vrea, nici UDMR nu-l vrea, din rațiuni diferite. PNL știe că nu are certitudinea votului din diaspora, PSD știe că nu are certitudinea votului din diaspora. (…) Pentru ei diaspora e nisip mișcător. De aceea îi păcălesc pe românii din străinătate – și PNL și PSD – că vor avea vot prin corespondență, dar în realitate nu-l vor nici unii”, a declarat Băsescu.

 

 

Votul prin corespondență,

între promisiune politică și realitate

 

Portsmouth_alegeri presedinte 2014_sectie vot

Subiectul votului prin corespondență a fost lansat prima dată acum cinci ani de către Teodor Baconschi, fostul ministru al afacerilor externe, în anul 2010. Nimeni nu i-a dat atunci vreo importanță, dar în 2014, după scandalul cozilor la vot de la alegerile prezidențiale, mai mulți analiști politici și-au amintit de această idee minunată. PNL nu a putut scăpa această oportunitate și a refăcut un proiect mai vechi aparținând Mișcării Populare, în contextul victoriei electorale a președintelui Johannis, victorie obținută cu sprijinul masiv al românilor din diaspora. Din păcate, intenția nobilă nu s-a materializat și s-a ajuns la o formulă de compromis.

Imediat după alegerea lui Liviu Dragnea în funcția de președinte al PSD, acesta a decis să tranșeze problema votului prin corespondență, după mai multe tergiversări în Parlamentul României. A tranșat-o atât de bine, încât proiectul de lege a fost adoptat, dar… schimbat. Textul prevede că exercitarea dreptului de vot prin corespondență se aplică doar în cazul alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, nu și la cele prezidențiale și europarlamentare, așa cum era prevăzut în proiectul inițial adoptat de Senat. Un alt amendament propus de PSD și adoptat de comisie prevede că divulgarea secretului votului poate intra sub sancțiunea legii penale, la fel și exercitarea votului în numele altei persoane. Parlamentarii din Comisia pentru cod electoral au eliminat din proiectul de lege prevederea potrivit căreia cetățenii români cu domiciliul în străinătate, care doresc să voteze prin corespondență, se puteau înscrie în Registrul electoral online.

Comisia a mai decis: „Cetățenii români cu domiciliul în străinătate, care doresc să se înregistreze pentru votul prin corespondență, trebuie să se înscrie în Registrul electoral, cu opțiunea pentru votul prin corespondență, în baza unei cereri scrisă, datată și semnată, depusă personal sau transmisă prin poștă către misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de domiciliu sau reședință, la care anexează o copie a pașaportului cu mențiunea statului de domiciliu, respectiv o copie a actului de identitate.”

Alegătorul cu domiciliul sau reședința în străinătate care dorește să-și exercite dreptul de vot prin corespondență se poate înscrie în Registrul electoral cu opțiunea pentru votul prin corespondență prin cerere scrisă, datată și semnată, depusă personal sau transmisă prin poștă către misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de domiciliu sau reședință, la care anexează o copie a oricărui înscris oficial emis de către statul străin din care rezultă adresa de domiciliu sau reședința unde locuiește, precum și o copie a actului de identitate.

De asemenea, se poate înscrie prin intermediul formularului electronic pus la dispoziție online de către Autoritatea Electorală Permanentă, la care anexează câte o copie, în format electronic, o fotografie sau imagine a actului de identitate, a oricărui înscris oficial emis de către statul străin din care rezultă adresa de domiciliu sau reședința unde locuiește, precum și a unei cereri scrise, semnate și datate. Alegătorul va primi un plic exterior prevăzut cu elemente de siguranță care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse plicul interior și certificatul de alegător, un plic interior prevăzut cu elemente de siguranță care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse opțiunea sau opțiunile de vot, după caz, certificatul de alegător și instrucțiunile privind exercitarea dreptului de vot. Compania Națională Poșta Română ar asigura trimiterea plicurilor exterioare către alegători până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor. Plicurile exterioare trebuie expediate cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestora cu trei zile înaintea votului, când vor fi desigilate. Buletinul de vot prin corespondență constă dintr-o singură foaie, care conține un singur candidat sau lista de candidați, după caz.

 

 

Ori suntem alegători români,

ori nu mai suntem…

 

UK_alegeri presedinte 2014_colaj

În 2014, cu ocazia alegerilor prezidenţiale, politicienii români au avut o revelaţie. Şi-au dat seama că există un segment important din electorat pe care nu-l pot manipula sau cumpăra cu cizme, găleţi, ajutoare sociale sau alte suveniruri. Scandalul din 2014 ar fi trebuit să fie o lecţie pentru ei. Dar aceştia au preferat să nu-şi facă temele şi să trişeze, precum deja legendarul fost premier copy-paste.

Şi-au făcut copiuţe! Mai întâi, PNL a copiat un proiect de lege mai vechi şi a bătut toba pentru a afla tot electoratul cât de mult le pasă de noi. PSD a lălăit acelaşi refren cu “să stăm strâmb şi să judecăm bine”. Evident, judecata nu poate fi făcută în pripă, astfel încât s-a cerut timp pentru ca aleşii neamului să gândească la rece această problemă de importanţă naţională. Probabil, ar fi gândit şi acum, dacă noul conducător pesedist nu ar fi simţit nevoia să puncteze la capitolul imagine. Beneficiind de musteaţa revoluţionară, Dragnea a început repetiţiile pentru rolul asumat de Che Guevara stângii româneşti. Cu riscul de a-şi pune în cap baronii tradiţionali ai partidului, Dragnea a luat deciziile cele mai tâmpite, în viziunea baronilor amintiţi. Ca baron, nu prea îţi convine să auzi că lordul Ponta capitulează. Tot o capitulare s-ar numi şi cedarea lui Dragnea la insistenţele PNL în problema votului prin corespondenţă. Cu o rapiditate demnă de Cartea Recordurilor, parlamentarii s-au mobilizat şi au votat la foc automat legea care le permite românilor de aiurea să voteze ca şi cum ar fi “la ei acasă”. Cel puţin aşa s-a dorit să se înţeleagă, iar organele de presă ale partidelor au făcut eforturi considerabile pentru ca mesajul de pace şi colaborare să ajungă unde trebuie. Faptul că proiectul de lege a fost jumulit  şi ciopârţit ca o găină la abator a fost trecut la capitolul… şi altele.

Dar, dincolo de algoritmul politic, rămâne şocant modul în care, atât PSD, cât şi PNL, au rezolvat problema votului românilor din diaspora. Rezultatul şi declaraţiile arată că nu i-au interesat niciodată dacă românii din diaspora au dreptul asigurat de Constituţie. Important, pentru ei, este nu cum votează aceşti romani, ci cu cine votează. Dar asta, încă nu ştiu, şi, din câte se vede, nici nu doresc să afle!

Autor articol: Gelu Irimia


Comentarii

Spune-ti si tu parerea!