De la măslinele Greciei la șantierele Angliei

Articol publicat in sectiunea Diaspora, Muncă, Poveşti româneşti pe data 7 iunie 2016

Londra_romani veniti la munca

 

Anglia, singura variantă

 

Grecia a fost în urmă cu câțiva ani țara în care românii au trăit, au muncit și au reușit să își îndeplinească visurile. Acolo, în anul 2002, nu era bine. Ci foarte bine. Mărturie stau poveștile românilor pentru care Atena, Creta, Rhodos sau Kos nu sunt doar destinații de vacanță, ci cândva au fost… acasă.

Din păcate însă, situația financiară elenă din ultimii ani i-a izgonit pe mulți către alte țări străine. Și așa, românii s-au văzut forțați să renunțe la traiul de acolo și să o ia de la capăt în Anglia. De ce aici? „S-a stricat treaba cam peste tot în Europa, unde românii aveau viață bună în urmă cu un deceniu. Grecia, Italia, Spania… nu mai reprezintă o atracție. În Anglia încă se fac bani”, ne dă răspunsul Matei, un român în vârstă de 53 de ani din Buzău care a trăit mai bine de zece ani în Grecia. Iar de aproape jumătate de an s-a mutat în UK.

 

Grecia… pe vreme bună

În urmă cu 14 ani, Matei pleca împreună cu soția sa în Grecia, la cules de măsline. Primise un contract de muncă pe câteva luni, considerate acolo un sezon de muncă.

„Am plecat printr-o agenție și am plătit la acea vreme vreo 400 de euro pentru amândoi. Ni s-a spus că o singură persoană câștigă în jur de patru mii de euro în trei luni de zile, cât dura sezonul de cules al măslinelor. Noi fiind un cuplu, ajungeam la opt mii de euro. Așa că am fost mai mult decât încântați. Ne-am plătit singuri biletul de avion, așa era înțelegerea, și am ajuns undeva în apropiere de Atena. Am fost cazați într-o caravană, nu ni s-a cerut bani de chirie, însă ne plăteam singuri mâncarea. A fost greu, dar frumos în același timp. Culgeam măslinele în genunchi. După o lună de zile de stat aplecați, începuseră durerile de spate. Dar am întâlnit mulți oameni cu care am rămas prieteni și în ziua de astăzi. Am adunat vreo șapte mii de euro în trei luni de zile și, când ne-a expirat contractul, nu ne-am mai întors acasă… așa cum era planul.

Mulți dintre români plecau atunci în Atena, era o explozie a locurilor de muncă. Se construia satul olimpic pentru jocurile Olimpice din 2004 și era imposibil să nu găsești ceva de lucru. Așa am dat peste un român care avea compania lui de construcții. M-a luat în echipa lui imediat. Banii au început să vină, cred că în primele două luni de muncă am câștigat cât am adunat, cu soția, în cele trei luni la măsline. Am închiriat un apartament, soția și-a găsit un job la o terasă. Aceia au fost anii cei mai buni ai noștri în Grecia. În trei ani am reușit să cumpărăm un apartament în țară și să începem și construcția unei case… pe care am terminat-o ulterior, după vreo nouă ani de stat în Grecia”, ne povestește Matei.

—————————————

„Atunci, prin anul 2002, a fost nu bine, ci foarte bine în Grecia. Mulți prieteni de-ai mei care lucrau pe la terase au strâns bani și s-au întors acasă, unde și-au deschis restaurante, cafenele, pizerii. Au furat din secretele bucătăriei grecești, care este nemaipomenită. După ce s-au terminat lucrările la Olimpiadă, mi-am găsit alt job, tot în construcții. Câștigam în jur de 2.500 de euro pe lună, iar soția a lucrat multă vreme la o librărie. Și ea câștiga undeva la 1.500 de euro. Așa am reușit să ne cumpărăm un apartament și să terminăm de construit o casă. Se câștiga bine, la acea vreme românii lucrau ca ospătari, barmani, recepționeri, cameriste, valeți, bucătari, maseuri…”

Matei, 53 de ani

—————————————

 

Anglia… „pe vreme rea”

La sfârșitul anului 2012, Matei s-a întors în România. Soția sa își pierduse jobul, iar în construcții abia se mai găsea de muncă.

„Am fost nevoiți să plecăm, după zece ani. Începusem să intrăm în economii ca să putem plăti chiria și alte necesități. Librăria la care a lucrat soția mai bine de șapte ani s-a închis, iar eu ba lucram, ba stăteam acasă. În țară aveam casa noastră… terminată cu de toate… plus că am închiriat apartamentul pe care îl cumpărasem și am zis că astfel ne vom descurca. Însă, în câțiva ani, economiile s-au dus și, după ce am discutat, am ajuns la concluzia că e cazul să mai strângem niște bani, acum cât mai suntem în putere și mai putem. În Grecia, acum e mai rău decât în 2012 când am plecat, în Spania, la fel, în Italia la fel.

Singura variantă a fost Anglia. Niște vecini și prieteni buni de familie erau în UK și prin ei am reușit să ajungem și noi. A fost nu greu, ci foarte greu. Când nu cunoști limba într-o țară străină e ca și cum ai fi legat de picioare. Noi am ajuns în ianuarie și abia în aprilie am reușit să îmi găsesc un job în construcții. Mi-a luat timp până am aplicat de toate actele necesare, apoi am fost dat afară de la vreo două joburi pentru că nu înțelegeam nimic. Dacă nu era niciun român în apropiere care să mă ajute și să îmi traducă ce mă întreba șeful… atunci era jale. Răspundeam cu yes, la tot ce mă întreba, pentru că era singurul cuvânt pe care îl știam.

De o lună de zile lucrez într-un site unde sunt foarte mulți români și, în sfârșit, merg și eu la muncă fără stres… că nu mă mai întreabă cine știe ce, iar eu habar nu am. Și soția și-a găsit un job în curățenie. Merge trei zile pe săptămână la o familie unde face curat și le calcă hainele și ia 250 de lire pe săptămână. Din salariul ei trăim, iar pe al meu îl punem deoparte. Eu câștig în jur de 500 de lire pe săptămână, dacă lucrez și sâmbăta. Montez parchet…”, ne povestește Matei despre cât de greu i-a fost să își găsească un loc de muncă în Anglia.

—————————————

„Nu ne-am propus să stăm în Londra decât un an, doi… să mai strângem niște bani atât cât mai suntem în putere și mai putem munci. Apoi ne întoarcem acasă, nu ne place deloc aici. Nici vremea, nici mâncarea, nici limba, nici sistemul. Nici nu se compară cu Grecia. Și mâine m-aș întoarce dacă lucrurile ar fi la fel ca înainte.”

 Matei

—————————————

 

 

În Anglia, dar cu gândul la Grecia

 

Grecia_Santorini

„Acum locuiesc în Anglia, dar Grecia va rămâne pentru mine locul în care mă simt ca acasă.” Așa își începe Cornelia Ionescu povestea ei despre cei opt ani petrecuți pe pământurile elene. S-a îndrăgostit de Atena imediat ce a ajuns acolo și asta nu este tot. În scurt timp l-a cunoscut pe cel care, mai târziu, avea să îi devină soț. După ce și-au întemeiat o familie, erau mai hotărâți ca niciodată să se stabilească definitiv în țara respectivă. Însă criza financiară care a lovit Grecia avea să le dea peste cap toate planurile. În căutarea unui trai mai bun, cei doi tineri au venit în urmă cu o jumătate de an în Anglia.

 

Viața în Grecia, un concediu fără sfârșit

În urmă cu doar câțiva ani, Grecia era printre primele țări în care alegeau să meargă românii la muncă. Salariile erau atractive, iar condițiile de lucru prielnice. Aceste două aspecte au determinat-o și pe Cornelia Ionescu să lase în urmă țara în care s-a născut și să își clădească un viitor în Grecia.

„Cel puțin în primii ani petrecuți în Atena, viața mea părea mai mult un concediu neîntrerupt. Mergeam la serviciu aproape în fiecare zi, dar sfârșitul de săptămână mi-l petreceam la plajă sau la iarbă verde cu prietenii. Eu nu am plecat în Grecia cu gândul de a strânge bani și de a mă întoarce în România. De altfel, din punctul meu de vedere, trebuie să ai motive foarte serioase să părăsești o țară atât de frumoasă și să te întorci în locul din care ai plecat și unde nu s-a schimbat mai nimic. Poate și din cauză că mi-a plăcut atât de mult, m-am și adaptat repede. Grecii sunt niște oameni minunați, mereu veseli, fără urmă de rasism, le place să se distreze și să lase grijile pe ziua de mâine, iar la un astfel de stil nu ai cum să nu te adaptezi. Vreau să vă spun că pe toată perioada cât am stat în Grecia, am mers în concediu în România doar de câteva ori. Toți prietenii, rudele și familia voiau să ne viziteze, iar nouă ne făcea plăcere să-i primim și să le fim ghizi. Cu ocazia aceasta am călătorit și noi prin toate zonele frumoase ale țării și am rămas cu amintiri plăcute”, a afirmat Cornelia Ionescu.

 

Joburi pe alese

În perioada în care economia Greciei mergea bine, nimeni nu întâmpina probleme în găsirea unui loc de muncă, ne povestește Cornelia:

„Eu am început să lucrez încă din primele zile când am ajuns la Atena, deși nu plecasem din țară cu un contract sau bazându-mă pe promisiunile cuiva. Am schimbat câteva joburi, dar nu am stat niciodată pe margine, cum s-ar zice. La început am lucrat într-un depozit de împachetat haine, dar simțeam că nu este pentru mine munca într-un asemenea loc, prin urmare nu am stat pe gânduri când o cunoștință s-a oferit să mă recomande la o familie de greci pentru curățenie. Acela a fost doar primul pas. După, am început să lucrez în mai multe case, încât ajunsesem să muncesc de dimineața până seara. Spre deosebire de Anglia, acolo se mergea pe recomandări. Grecilor le plăcea ca cineva să garanteze pentru tine că ești un muncitor de încredere.”

—————————————

„O altă diferență față de UK este aceea că acolo nu se lucra cu ziua, cum procedează aici agențiile de recrutare. Acolo știam clar când trebuie să mă duc la lucru și când voi fi liberă. Aici trebuie să pândesc mereu telefonul și nu pot să îmi fac planuri nici măcar pentru a doua zi. Au trecut vreo șase luni de când lucrez după acest sistem, dar încă nu mă pot obișnui.”

Cornelia

—————————————

 

Lucian Ionescu: „Ne-am construit o casă cu banii din Grecia”

Ca mai toți românii plecați la muncă în străinătate, și Lucian și Cornelia Ionescu au investit banii câștigați în Grecia în construirea unei locuințe în România. Mai au de pus la punct unele detalii, dar o vor face cu banii pe care îi vor câștiga în Anglia, a afirmat Lucian.

„Au fost ani buni în care din banii câștigați îți permiteai să îți cumperi aproape orice, să te distrezi și să mai pui și ceva de-o parte. Încet-încet, lucrurile au început să meargă din ce în ce mai prost. Norocul nostru a fost că ne-am apucat de construirea unei case când încă se câștiga bine. Chiar dacă intenția noastră era să rămânem în Grecia mult timp, am zis să avem ceva al nostru și în România. Încă nu este locuibilă, dar sperăm ca în doi-trei ani, dacă ne-o merge bine aici, să o terminăm”, a mai precizat Lucian.

—————————————

„Acum eu lucrez ca scanner într-o depozit din Manchester și câștig aproximativ 1.400 de lire pe lună. Soția câștigă puțin peste o mie, deci împreună putem spune că avem un venit care să îți permită să mai trimiți bani și în țară.”

Lucian Ionescu

—————————————

 

Au plecat cu greu din Grecia

Să părăsești o țară în care ai locuit câțiva ani și unde, cel puțin pentru un timp, ți-a mers bine, nu este un lucru ușor. Cornelia Ionescu spune că luni la rând a cântărit posibilitatea de a pleca din Grecia într-o altă țară.

„Pe măsură ce lucrurile mergeau tot mai prost în Grecia, prietenii noștri, oameni pe care i-am cunoscut acolo, au venit la noi când le-am zis ce bine ne este, și-au făcut bagajele și au plecat. Unii au plecat în Austria și ne spuneau că nu le place deloc, alții au ales Italia, dar s-au întors în Grecia pentru că nu și-au găsit de lucru acolo. Și atunci, când vedeam toate aceste lucruri, era normal să ne temem să facem o schimbare. Eu făceam curățenie la niște greci care, spre deosebire de alte cazuri, nu mi-au scăzut salariul și luam în continuare 7 euro pe oră, iar soțul meu lucra la o firmă ce se ocupa de montarea de fibră optică pentru internet, însă avea destul de puțin de lucru. Nu ne mergea nici nouă foarte bine, dar nici nu voiam să ne îmbogățim. Preferam să ducem o viață modestă acolo, ceea ce era mult peste ce ne oferea România. Totuși, până la urmă, discutând și cu soțul și cu sora mea, care era și ea în Grecia, ne-am decis că cel mai bine este să venim în Anglia. Au trecut vreo șase luni de atunci, noi suntem încă aici, dar sora mea s-a întors acolo pentru că, spunea ea, nu se putea adapta la vremea și stilul de viață al englezilor.”

—————————————

„Trebuie să recunosc faptul că nici mie nu mi-e bine să văd cum plouă mai toată ziua, să văd cât de frig este, deși ne aflăm aproape la mijlocul anului, dar trebuie să gândim rațional. Degeaba vrei în Santorini dacă te uiți în portofel și vezi că abia ai bani de un suc.”

Cornelia

—————————————

În ultimii ani, foarte mulți români plecați de ani de zile la muncă în Italia, Spania, Grecia sau alte țări au venit în Anglia, atrași fiind de salariile destul de mari de aici. Însă, odată ajunși, au constatat că nu este deloc ușor să o ia de la zero, chiar dacă au experiență în muncă peste hotare. Cea mai mare problemă a lor este aceea că nu vorbesc limba engleză și asta le pune piedici în găsirea unui job.

Autori articol: Oana Padureanu, Loredana Petrescu

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!