Dentist în UK? Ai grijă la litigii!

Articol publicat in sectiunea Justiție / Poliţie, Muncă, Poveşti româneşti, Sănătate pe data 27 iulie 2015

uk_stomatolog-litigii

Meleagurile britanice oferă o perspectivă diferită asupra acțiunilor posibile atunci când un medic greșește ceva. Dacă în România suntem obișnuiți să răbdăm sau să închidem ochii, în Marea Britanie orice greșeală poate costa scump. Pacienții de aici pot face plângere pentru o nimica toată, în vreme ce situații mai serioase pot ajunge în sistemul judiciar cât ai bate din palme.

Într-o țară care, momentan, se află pe primul loc în lume la datul medicilor în judecată, lucrurile merg altfel decât într-o țară precum România, unde medicul are dreptate mai totdeauna și unde acesta are autoritatea de a spune și hotărî ce se întâmplă cu un pacient. „Anul acesta, riscul de a fi dat în judecată ca medic este cel mai mare din lume în Marea Britanie. Până acum erau Statele Unite și apoi Israelul, dar anul acesta, UK a trecut în topul clasamentului. Acest lucru spune multe despre mediul de lucru de aici, iar stomatologii români care vin în UK ar trebui să fie atenți la acest aspect”, ne spune stomatologul Călin Nicoară.

Am vrut să aflăm despre dificultățile pe care și medicii și pacienții le pot întâlni în ramura stomatologiei, pentru a putea puncta metodele de acțiune în cazul apariției problemelor. Pe de o parte, medicii dentiști români ce lucrează în UK au nevoie de abilitatea de a-i mulțumi pe pacienții care au tendința să se plângă de tratamentul pe care l-au avut, iar pe de altă parte, pacienții români trebuie să își cunoască drepturile pentru a se putea bucura de un serviciu medical de calitate.

 

Pentru stomatologi

Nicoară, un stomatolog care lucrează în UK de patru ani, ne spune: „Societatea este într-adevăr diferită, când vii aici ca stomatolog și ești la început, nu prea îți dai seama cât de ușor poți fi dat în judecată. Teoretic știi, dar practic, ești șocat să afli că poți avea probleme de la niște treburi minore, absolut banale. Cel mai bine este pentru stomatologii români să se informeze despre cultura britanică înainte de a se muta aici, să învețe despre englezi. Să știe despre tabieturi, despre reacții, despre ce cuvinte să folosească pentru ca tranziția spre acceptare și integrare să fie cât mai rapidă și ușoară.”

„Nu poți să faci anumite glume, dar trebuie să vorbești foarte mult cu pacientul. În România se pune accentul pe tehnică, aici pe comunicarea cu pacientul. Trebuie să îi explici riscurile și consecințele în caz de eșec”, ne spune dr. Tommy Tomescu, președintele Societății Dentare Române din UK. Pe website-ul acestei organizații puteți găsi informații utile pentru stomatologii români din UK (http://rdsuk.org).

„Degeaba știi cuvinte multe în limba engleză. Dacă nu comunici cum trebuie, dacă vorbești ostentativ, dacă iei decizii în locul pacientului, poți avea probleme. În România, medicul ia deciziile de cele mai multe ori. Aici trebuie să îl implici și pe pacient, ca să înțeleagă ce se petrece. Este ușor să fii dat în judecată, dacă pacientul nu și-a făcut așteptări precise despre ce lucrări vrei să-i faci, iar tu de fapt îi faci altceva”, ne explică dr. Nicoară.

—————————————

„Trebuie să înțelegi cum funcționează sistemul NHS, care sunt prioritățile serviciului medical, care sunt drepturile de decizie ale medicului și unde exact să te oprești cu acest serviciu și să lași pacientul să decidă.”

Dr. Călin Nicoară

—————————————

Un alt aspect este legat de cuvintele folosite când apar probleme: „Compania de asigurări a stomatologului face de obicei câte un training de bază asupra cum să mânuiești o plângere. În acest aspect este bine ca orice stomatolog să se informeze, pentru a ști cum și cu ce cuvinte să răspundă unui pacient nemulțumit”, continuă dr. Nicoară. „De exemplu, la cursurile la care am fost, ne-au sfătuit să spunem «Sorry», dacă apărea o problemă. Asta nu înseamnă că ți-ai recunoscut vreo vină, dar că îți pasă de pacient. Pe de altă parte, asistenta mea, britanică get-beget, mi-a spus că nu e bine să spui «Sorry» de fapt. Până la urmă, trebuie să găsești o cale de mijloc între a fi uman și a oferi soluții medicale profesioniste. Nu trebuie să le rănești sentimentele, dar nici să fii prea dur.”

Una dintre diferențele la care stomatologii români se pot aștepta este ca Anglia la care vin ei să nu fie Anglia cea încântătoare. „Să nu creadă că vor primi joburile cele mai bune. Oferta de joburi este bogată aparent, dar practic, cabinetele unde vor ajunge sunt cele unde munca este foarte grea. Iar visul de a face transferul de la NHS la sistemul privat, pe care l-am avut și eu, este, de fapt, foarte departe. Aș aproxima undeva la 10 ani de experiență în UK până să fii acceptat la un cabinet privat, acolo unde se fac bani mulți”, avertizează dr. Nicoară.

Un alt detaliu la care stomatologii trebuie să fie atenți privește companiile de asigurări care oferă asigurările de răspundere civilă pentru dentiști (indemnityinsurance): ca în orice altă industrie, acestea variază în calitatea serviciilor, deci este indicată o cercetare prealabilă înscrierii cu una dintre ele. „Pe noi dacă ne dă un pacient în judecată, avem un sprijin din partea acestei companii de asigurări, care ne apără în instanță. Eu, de exemplu, am aflat ulterior că nu am ales cea mai bună companie în acest sens, de aceea este bine să te informezi înainte de a alege”, ne spune C. Nicoară.

—————————————

„Cea mai mare dorință a pacientului britanic este să nu îl doară. Dacă îi oferi pe lângă asta și puțină grijă și vei arăta că îți pasă de el, pacientul va pleca mulțumit.”

Dr. Călin Nicoară

—————————————

Conferințele anuale ale stomatologilor sunt foarte utile în a afla informații noi, pentru că știința evoluează în fiecare zi. „Un aspect este, de exemplu, cum cresc riscurile de eșec ale diferitelor terapii. Se fac studii și se ajunge la concluzia că – de exemplu – tratamentele de canal au șanse de 60% de eșuare. Este foarte bine să ai aceste informații, pentru a putea lua decizii profesionale cât mai bune. Nu trebuie să te cramponezi de ceva ce ai învățat la școală mai demult, pentru că lucrurile se schimbă destul de des. Dacă te ții la curent cu ultimele informații și metode, nu ai decât de câștigat, pentru că te dezvolți profesional”, mai adaugă medicul român.

 

Pentru pacienți

Dacă sunteți nemulțumit de serviciul oferit de un medic stomatolog, sistemul britanic oferă explicații foarte clare despre cum puteți raporta acest lucru. Reclamațiile sunt luate în serios de orice cabinet stomatologic pentru că își pot pierde reputația în scurtă vreme, în cazul în care nu ascultă părerea pacienților.

De asemenea, în funcție de gravitatea situației, medicul în cauză își poate pierde licența de a profesa. „Anual, sunt aproximativ 30-50 de dentiști care primesc observații și sancțiuni de la General Dental Council. Cea mai gravă acțiune este când dentistul este dat afară din registru. Din cei aproape 560 de dentiști români din UK, eu știu de doi dentiști români ce au fost dați afară, în decurs de aproape 10 ani”, ne informează dr. Tomescu.

—————————————

Instituții ce pot oferi informații legate de plângeri

 

  1. ICAS – Independent Complaints Advocacy Service by POHWER, http://www.pohwer.net, tel.: 0300 456 2370
  2. PALS – Patient Advocacy Service – Advice&Laison Service, http://www.pals.nhs.uk, au birouri locale în funcție de locația pacientului
  3. Citizen Advice Bureau – www.citizensadvice.co.uk, tel.: 0844 855 2322

—————————————

Primul pas în caz de reclamație este informarea unui membru al cabinetului la care ați fost tratat. Puteți vorbi direct cu medicul sau cu un membru din echipa administrativă. „Dacă plângerea verbală se poate rezolva de către medic în mai puțin de 24 de ore, atunci această plângere nu mai este înregistrată. Dacă durează mai mult, atunci plângerea se înregistrează și pacientul va fi ținut la curent cu demersurile făcute. Dacă plângerea a fost făcută în scris, în termen de 3 zile, pacientul va primi înștiințarea că plângerea este luată în calcul, iar în termen de 10 zile, i se va oferi pacientului o propunere de rezolvare”, ne spune dr. Tommy Tomescu.

 

trimiteri-sus-4

La dentist… de bunăvoie

Plomba dentara, de la 50 la 500 lire!

Serviciile stomatologice NHS, o „necunoscută”…

Britanicii îşi plombează singuri dinţii acasă

trimiteri-jos-4

 

Este indicat ca orice plângere să fie făcută direct cabinetului unde s-a întâmplat tratamentul, iar în cazul în care cabinetul nu oferă o soluție mulțumitoare, pacientul poate să meargă mai departe cu reclamația sa. De asemenea, „dacă dentistul a făcut ceva foarte grav, cum ar fi extracția intenționată a unor dinți sănătoși sau, de exemplu, a folosit o unealtă scăpată pe jos fără să o sterilizeze, atunci poate fi mai indicat ca plângerea să fie făcută direct la GDC (General Dental Council). Dar, în mod normal, se apelează la cabinet”, ne informează dr. Tomescu.

—————————————

Instituții care pot intermedia plângeri

 

Instituții care pot intermedia plângeri depuse inițial cabinetului în cauză, dacă pacientul nu a obținut un răspuns satisfăcător de la cabinet:

  1. Pentru tratament avut în cadrul NHS: NHS Local Complaints Department (NHS Dental Treatment) – au birouri locale în funcție de locația pacientului
  2. Pentru tratament independent sau în cabinet privat: The Dental Complaints Service, tel.: 0845 120 540
  3. Pentru tratament avut în cadrul NHS sau privat, după ce s-a trecut prin punctele 1 sau 2: Parliamentary&Health Service Ombudsman, tel.: 0345 015 4033
  4. Pentru tratament avut în cadrul NHS sau în cabinet privat: General Dental Council, tel.: 0845 222 4141.

—————————————

 

 

Diferențe între sistemele medicale

 

Dr. Tommy Tomescu ne spune că a observat o tipologie similară a pacienților din țările din Europa de Est, comparativ cu cei vestici:

„Pacienții est-europeni nu sunt, de exemplu, obișnuiți cu amalgamul, materialul acela metalic cu care stomatologii din NHS fac plombele. Acesta, conținând și mercur, a început să fie ocolit în Europa, existând discuții privind toxicitatea lui. Acest material este un motiv de plângere pentru pacienții est-europeni. Dar, conform studiilor din UK, acest amalgam rezistă mai mult decât compozitul (materialul de culoarea dintelui). Deși în Europa se discută interzicerea lui, în UK este folosit pe scară largă, pentru că studiile de aici spun că nu este toxic în gura pacientului. El este folosit în NHS pentru majoritatea dinților în afară de cei din față, pentru că NHS încearcă să ofere servicii de bază și durabile, nu soluții estetice. Pacienții pot primi tratamente mai estetice într-un cabinet NHS, dar vor trebui să plătească suplimentar.”

O altă abordare diferită a tratamentului medical între UK și țara noastră apare la tratamentul de canal la un dinte căruia urmează să i se pună o coroană: „În România se va face extragerea nervului înainte de punerea coroanei, pentru că există riscul ca nervul să moară. Dentiștii români nu vor să își asume acel risc. Cei de aici nu vor scoate nervul dintelui, chiar și cu riscul de a trebui să pună din nou coroana, pentru că scoaterea nervului scurtează viața dintelui”, ne explică dr. Tomescu. Dacă dentiștii români vor pune accentul pe rațiuni financiare când vine vorba de un tratament cu coroană sau punte, cei britanici vor pune accentul pe tratamentul care prelungește durata de viață a dintelui, indiferent dacă acea metodă poate aduce după sine un tratament eșuat mai rapid.

Rolurile se inversează în ceea ce privește extracțiile. Până în 2006, fiecare lucrare în NHS se plătea individual, iar de atunci au apărut benzile de tratament, care pot include mai multe lucrări în același preț. Deși un lucru bun pentru pacienți pe partea financiară, această metodă a dus la scăderea calității serviciilor, după cum ne spune dr. Tomescu: „După ce au implementat noul sistem, numărul extracțiilor a crescut cu 43%. Asta este în detrimentul acțiunilor de prevenție, pentru că extracția este oferită prea repede ca și soluție.”

—————————————

„Am trecut printr-un mentorat, prin care ți se recomandă anumite cursuri în funcție de profilul profesional și de ceea ce consideră mentorul că ai nevoie să te adaptezi la sistemul britanic.”

Dr. Tommy Tomescu

—————————————

Un alt motiv de neînțelegere între medic și pacient aici în UK este bariera lingvistică. „Am avut o pacientă din Asia ce zicea tot «da, da, da» la ce întrebam eu. La un moment, mi-am dat seama că nu înțelege de fapt ce spun și a trebuit să mă opresc și să-i cer să vină însoțită de cineva care vorbește engleză”, ne relatează dr. Tomescu. „În mod normal, deși nu se prea practică, dentiștii din NHS ar trebui să ofere și serviciul de traducere pentru pacienții care solicită asta. În fapt, majoritatea pacienților care nu au o engleză bună vin cu o rudă sau cu un prieten care știe limba”, mai adaugă dr. Tomescu.

Autor articol: Anamaria Sandra

Comentarii

2 pareri la “Dentist în UK? Ai grijă la litigii!”

  1. Sylvia Spune:

    A perfect reply! Thanks for taking the trleobu.

  2. Char Spune:

Spune-ti si tu parerea!