Despre comunism, la un pahar cu vin

Articol publicat in sectiunea Editorialul săptămânii pe data 28 septembrie 2015

Condamnăm din nou comunismul. Un nou proiect de lege prevede elaborarea unui raport privind condamnarea totalitarismului și menționează sintagma de „memorie națională antitotalitară”.

Propunerea vine din partea unui senator independent și este îmbrățișată cu ardoare și entuziasm de către majoritatea PSD a Parlamentului. Din acest moment se nasc câteva întrebări inevitabile. De ce să mai condamnăm o dată comunismul, din moment ce l-am condamnat deja în timpul președintelui Traian Băsescu, pe baza unui raport meticulos, care a făcut obiectul unei dezbateri naționale și a fost, ulterior, publicat? Și apoi, de ce bizareria acestei propuneri nu a fost amendată, ci susținută cu majoritate de voturi, într-un moment în care numai la comunism nu ne stă capul?

De la tragedia refugiaților până la tumultuoasele peripeții ale premierului Victor Ponta și de la prăbușirea unei părți din autostrada Sibiu-Orăștie până la moțiunea de cenzură a PNL contra premierului, viața românilor e prinsă într-un vârtej de evenimente de impact și de actualitate. Ce e, așadar, cu acest proiect legislativ pe care Parlamentul îl dezbate cu mare bucurie și îl aprobă ca și cum ar face un gest istoric, uitând că l-a făcut deja cu ani în urmă și că adevărata condamnare a comunismului e tocmai ieșirea din simulacru? Fiindcă de un simulacru vorbim, de o informație care nu mai ține nici pagina întâi a ziarelor, nici a doua, ci poate fi găsită pe la coadă, la rubrica de știri.

Momentul în care PSD condamnă comunismul e bizar, iar gestul e pur simbolic. El vrea să spună că majoritatea parlamentară este frământată de amintirile comunismului, are coșmaruri violente și nesfârșite, din care nu poate ieși decât printr-o nouă lege care să arate că partidul nu are nicio legătură cu fostul PCR, nu provine din acesta, ci s-a născut dintr-un miracol, într-o iesle carpatină coborâtă din legendă direct la Palatul Poporului. În situația gravă în care se află partidul de la putere, măcinat de corupție și scufundat de dosare penale, condamnarea comunismului ar juca rol de colac de salvare a imaginii. Tentativa nu este, însă, nici măcar înregistrată de opinia publică. Nu are, pur și simplu, elementele unei informații. Nu doar că nu aduce nimic nou, dar e împovărată cu atâta vechi încât miroase a anii 90, când, să recunoaștem, PSD nu se prea afla în fruntea luptei anticomuniste.

În sfârșit, această știre e plasată la „și altele”, ca și cum poți trece peste ea, ca și cum n-ar fi, dar nici nu poți s-o mai iei în serios. O altă știre, tot la „și altele”, devine mult mai interesantă. Există un program prin care tinerii sunt sfătuiți să bea vin în loc de energizante sau băuturi tari. Nu vin mult, dar, totuși, vin. Ideea nu e deloc rea. Un program care ne aduce vinul pe masă nu e doar recomandat de medici, dar aduce cu sine o întreagă  cultură a vinului de soi, bătut de soarele blând al colinelor și cântat de versetele biblice, în care, uneori, nu e rău să mai schimbi și apa în vin. Să închinăm un pahar în cinstea acestei idei.

Autor articol: Radu Ciobotea

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!