Dezacord cu FMI şi CE

Articol publicat in sectiunea Economie pe data 13 februarie 2015

Victor Ponta_nedumerit

Guvernul a anunțat că nu a ajuns la un acord cu Fondul Monetar Internațional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) în actuala misiune de evaluare. Cele două instituţii internaționale au cerut, potrivit Executivului, creşterea abruptă a preţului la gaze pentru populaţie şi CET-uri din aprilie şi restructurarea masivă a companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia.

Premierul Victor Ponta a precizat că, în aceste condiţii, nu va fi semnată o scrisoare de intenţie şi că discuţiile pe aceste două puncte de divergenţă vor continua în aprilie, acordul rămânând în vigoare, scrie Mediafax.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) au cerut ca liberalizarea preţului la gaze să fie aplicată din luna aprilie pentru populaţie şi centrale de energie termică (CET-uri), cu o creştere a preţului la gaze catalogată drept „abruptă” de către şeful Guvernului, de la 53,3 lei MWh la 62 lei MWh.

Executivul a respins această solicitare, considerând-o nesustenabilă, cu argumentul că populaţia şi CET-urile nu pot suporta o astfel de creştere din aprilie, iar astfel s-ar acumula noi datorii.

„Liberalizarea înseamnă creşterea preţului la gaze, ca să vorbim pe înţelesul tuturor. Până în aprilie, vom veni cu o propunere de calendar sustenabil, realist, care să ţină cont de ce este cu adevărat, nu de calcule pe hârtie care sunt mecanice şi de multe ori în realitate produc efecte negative”, a spus Ponta.

Conform calendarului convenit anterior cu FMI şi Comisia Europeană, preţul gazelor pentru consumatorii casnici ar fi trebuit să crească de la 53,3 lei MW/h în iulie 2014, la 54,6 lei în octombrie 2014, la 56,1 lei în ianuarie 2015, la 58,9 lei în aprilie 2015 şi la 62 lei în iulie 2015.

Creşterea preţului a fost, însă, amânată de Guvern, care doreşte prelungirea calendarului de eliminare a preţurilor reglementate cu trei ani, până la 30 iunie 2021.

 

Neînțelegere pe companii energetice

În privinţa companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Comisia Europeană au cerut restructurarea „masivă şi radicală” a acestora. Guvernul este de părere că o astfel de restructurare nu ar salva industria producătoare de energie pe bază de cărbune şi locurile de muncă, ci, dimpotrivă, ar diminua semnificativ importanţa acestui sector în câţiva ani în România.

„Sper să ne înţelegem, dar în interesul României. Suntem de acord cu măsuri de eficientizare, dar nu vom accepta măsuri care să ducă la dispariţia acestui acest sector esenţial pentru siguranţa noastră energetică şi dezvoltarea economico-socială a unor regiuni, Hunedoara, Gorjul în special, dar şi tot ce ţine adiacent”, a afirmat Ponta.

Complexul Energetic Oltenia produce 95% din lignitul României şi asigură până la 30% din consumul intern de energie electrică. Compania are aproape 19.000 de angajaţi.

Complexul Energetic Hunedoara are aproape 6.500 de salariaţi, care activează în cadrul a patru mine din Valea Jiului (Lonea, Livezeni, Lupeni, Vulcan) şi a două termocentrale care au acoperit în 2013 circa 7% din consumul de energie la nivel naţional.

 

Împotriva reducerii TVA

Pe de altă parte, premierul Victor Ponta a mai spus că Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială nu vor fi niciodată de acord cu reducerea TVA, anunţată ca intenţie pentru anul viitor, dar că astfel de decizii revin exclusiv în atribuţia Guvernului.

Prim-ministrul a anunțat recent că obiectivul Guvernului pentru acest an este ca, din ianuarie 2016, să fie redusă taxa pe valoarea adăugată (TVA) la toate produsele, fiind posibilă reducerea generală a TVA cu până la trei puncte procentuale.

 

Avertisment

Într-o declarație transmisă după consultările de la București, FMI a atras atenția că România se menţine vulnerabilă la şocuri externe, iar remedierea bilanţurilor nu este încă finalizată. Instituția a arătat în acelaşi timp că economia românească a corectat în mare parte dezechilibrele interne şi externe prin intermediul unui mix de politici macroeconomice solide.

Delegaţia FMI-CE s-a aflat la Bucureşti pentru consultări şi a treia evaluare a acordului stand-by cu România.

România are în derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expiră în luna septembrie şi pe care autorităţile l-au tratat ca având caracter preventiv, fără să acceseze fonduri până în prezent. Scopul înţelegerii este de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.

Acordul, care este însoţit de un împrumut în valoare tot de 2 miliarde de euro cu Uniunea Europeană, a fost semnat în septembrie 2013, fiind al treilea program de creditare pe care România l-a negociat cu partenerii internaţionali din 2009.

Autor articol: Ionut Mares

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!