DINCOLO DE CULOAREA PIELII

Articol publicat in sectiunea Reportajul săptămânii, UK la bani mărunţi pe data 7 martie 2010

Diaspora romaneasca_Dincolo de culoarea pielii1

 

Oameni „negri” cu suflete „albe”

 

Romanii care au ajuns in Marea Britanie au trebuit sa se acomodeze vrand-nevrand si cu ideile multiculturalismului si ale diversitatii etnice. Londra este capitala in care se vorbesc peste 140 de limbi si in care intalnesti oameni din cele mai diferite colturi de lume. Exista in capitala Marii Britanii chiar anumite locuri consacrate de intalnire a celor care cred cu tarie ca nimeni nu poate fi judecat pentru propriile convingeri, pentru rasa sau pentru culoarea pielii.

Traind in mijlocul unor astfel de experiente multiculturale, culoarea pielii se estompeaza si poate deveni aproape nesemnificativa…

 

In cautarea unui om bun…

Iuliana Oarga este o romanca ajunsa in metropola de pe malul Tamisei, care a trait aici o experienta aparte, dupa ce a reusit sa cunoasca un om dincolo de culoarea exterioara a pielii sale. Ea se va casatori cu un indian, pentru ca a descoperit in barbatul ce ii sta alaturi un partener care nu ii va insela niciodata increderea, spune cu convingere tanara. Romanca a trebuit sa ajunga in Marea Britanie ca sa descopere in indianul cu care isi imparte viata un suflet atat de bun cum nu i-a fost dat sa intalneasca in tara natala. Femeia s-a atasat de el fara sa urmeze nici macar obisnuita cale a atractiei fizice, iar faptul ca nu sunt casatoriti inca se datoreaza doar dificultatilor in obtinerea actelor necesare de la statul britanic. In rest, diferentele de culoare, religie si cultura, nici nu mai conteaza.

„De cand stau in tara aceasta am cunoscut oameni de toate felurile. Si am tras concluzia ca asiaticii in general sunt oameni atat de calmi si de buni. Practic, asta este principalul motiv pentru care am decis sa ma casatoresc cu indianul alaturi de care traiesc in prezent. Este atat de bun si de sensibil… Nu se compara cu romanii. Din experienta mea de viata am observat ca barbatii romani sunt profitori si nu poti avea incredere desavarsita in ei din acest motiv. Si despre cei care provin din Africa am o parere destul de critica; in sensul ca acestia sunt diferiti, au caractere foarte puternice si nu o scoti cu ei la capat daca nu le faci pe plac”, ne destainuie Iuliana din experienta ei de viata traita in doua tari diferite.

„In schimb, cu indianul meu totul a inceput cu o sincera prietenie. El nu este un barbat frumos la fata de care sa ma fi indragostit de la inceput pentru aspectul fizic. Dar am fost incantata cand am descoperit ce fel de om e.

Acum suntem deja impreuna de doi ani si jumatate si eu sunt insarcinata de sapte luni. Si ne intelegem atat de bine. El are aici doar o sora, iar familia sa este in tara natala. Nu i-am vazut parintii, dar cu sora lui ma inteleg minunat. Si mama mea a fost pe la mine si l-a placut pe viitorul meu sot. Iar tatal meu a vorbit cu el doar la telefon.

Oricum am toata increderea ca nu vom avea niciun fel de probleme. Poate ca in alte familii se poate ajunge la discutii, dar intre noi exista suficienta deschidere si intelegere; practic, comunicam mult si ne spunem intotdeauna tot ce gandim sau ce avem pe suflet.

Nici faptul ca avem religii diferite nu reprezinta un impediment. Chiar el ma duce cu masina cand vreau sa ma duc la biserica si imi respecta credinta, asa cum si eu i-o respect pe a lui”, mai spune Iuliana Oarga cu incantare despre omul care ii va fi sot, in ciuda aparentelor diferente rasiale.

 

Toleranta inseamna cunoastere

R. este o alta romanca care nu a tinut cont de diferentele de culoare a pielii si s-a casatorit de mai multi ani cu un tanar nascut in Trinidad Tobago. Cei doi s-au stabilit in Marea Britanie si traiesc aici o viata fericita. Cand s-au cunoscut, lucrau amandoi pe un vas de croaziera. Iar in relatia cu familiile lor sau cu cunostintele din tarile lor de origine nici nu au remarcat niciun fel de reticenta.

„Sincer, nu am fost prea mult pe acasa in Romania in ultima perioada; cred ca nu am stat mai mult de cateva luni in ultimii ani acolo, asa ca nici nu am prea avut timp sa observ eventuale manifestari de dezaprobare din partea celor apropiati.

Dar in general, nici nu am avut probleme si diferende de opinie. Singurele dificultati cu care ne-am confruntat in mod real in aceasta tara au fost legate de obtinerea actelor si s-au datorat faptului ca eu vin dintr-o tara europeana, iar el nu. Poate ca a contat si experienta de viata care ne-a oferit-o si mie si lui timpul petrecut ca lucratori pe un vas de croaziera. Am petrecut acolo doi ani si am trait alaturi de oameni de toate rasele veniti din toate colturile lumii. Acolo l-am si cunoscut de altfel pe actualul meu sot”, spune tanara plecata in lume din Romania de mai multi ani.

„Avem amandoi avantajul ca provenim din familii deschise, care au vederi emancipate. Toate cunostintele mele sunt asa si familia lui este la fel. Nu prea am avut legaturi cu oameni cu pronuntate prejudecati rasiste. Nici din punct de vedere al religiei nu am avut probleme, pentru ca eu sunt ortodoxa, iar el este catolic, deci suntem amandoi crestini.

Am fost si cu sotul meu in Romania acum patru ani si s-a acomodat foarte bine. El este genul care isi face prieteni oriunde, fiind foarte sociabil.

In concluzie, cred ca deschiderea fata de cei din alta cultura si civilizatie si fata de cei de alta rasa este doar o chestiune de personalitate, de caracter si de educatie. Cu cat ai mai multe experiente de viata, cu cat vezi mai mult lumea si cunosti mai multi oameni diferiti, cu atat te obisnuiesti sa ii accepti si sa ii intelegi pe cei care aparent sunt altfel decat tine”, mai apreciaza R., o romanca casatorita cu un sud-american.

————————————————

„Am avut o prietena romanca blonda… Prima si ultima blonda din viata mea. Ea era in anul intai, eu in anul doi. Maica-sa stia de mine. Am fost impreuna in jur de un an si ne-am simtit bine. Nu vad nicio deosebire intre albi si negrii. In nicio privinta. Nici macar sexuala. Acum n-am prietena.”

Leon – student la Medicina in Bucuresti, originar din Coasta de Fildes declara in articolul „Negrii si arabii nu mai sunt «partidele» de altadata”, publicat in ianuarie 2010 de Evenimentul Zilei

—————————————

 

 

Educatia cromatică

 

La Lavinia Olmazu, o romanca de etnie roma care traieste in Marea Britanie, dorinta de a-si depasi conditia de umila reprezentanta a unei minoritati etnice desconsiderate s-a nascut la varsta de sase ani.

„Faceam parte dintr-o familie civilizata si cu oarecare stare in interiorul careia ma simteam protejata si tratata ca o printesa. Cand m-am dus in prima zi la scoala insa, o fetita m-a indepartat de grupul celorlalti copii spunandu-mi ca sunt tiganca. Nu am scapat de aceasta atitudine pana la terminarea scolii. Colegii din scolile bucurestene pe care le-am frecventat ma «alintau» repetat strigandu-ma Lavincioara”, mai sustine Lavinia. In timp, firea ei a devenit impenetrabila in astfel de momente, chiar daca in spatele acestui scut se afla si o imperceptibila stare de hipersensibilitate. „Mama m-a invatat sa ma tin tare, spunandu-mi ca trebuie sa invat si sa dovedesc ca sunt desteapta si educata pentru a elimina acest comportament din partea colegilor”, mai povesteste Lavinia.

Lavinia Olmazu a ajuns in Marea Britanie ca bursier British Chevening Scholarship, fiind prima reprezentanta a etniei rome care a obtinut prin concurs aceasta bursa acordata de British Council in numele British Foreign and Commonwealth Office. Ea a castigat dreptul de a studia un an la Londra in urma unei competitii prin care a obtinut un loc alaturi de alti opt absolventi de studii superioare romani. Lavinia era casatorita si mama a unui baietel de patru ani cand a venit la Londra, iar fiul ei a surprins-o de la inceput cu o reactie care a lasat-o initial fara replica. „Copilul meu se speria foarte tare cand vedea pe strada oameni de culoare”, isi aminteste Lavinia Olmazu. Reactia propriului copil a socat-o si a pus-o pe ganduri pe tanara de etnie roma, sosita din Romania si expusa adeseori etichetarilor cu tenta rasista. Ea a inteles atunci ca acceptarea celor din jur indiferent de culoare, rasa sau religie sunt rezultate exclusive ale educatiei.

„A fost pentru mine un soc sa ma trezesc brusc intr-un spatiu in care sunt respectate toate culturile. Ma uitam la cate o indianca si ma gandeam: «Ce seamana asta cu sora-mea.» si eu si copilul meu spunem si acum peste tot ca suntem «gipsy» si totusi aici nu ne simtim deloc discriminati. Cei mai multi dintre locuitorii Londrei nici nu stiu foarte bine ce inseamna acest cuvant”, mai marturiseste Lavinia, care traieste de peste sapte ani in Londra.

„Din punct de vedere cultural, noi ca romi avem valori foarte apropiate cu indienii. Casatoria si importanta familiei, felul in care intelegem sa ne educam baietii sau fetele sunt asemanatoare. In plus, toata Asia este plina de case si haine stralucitoare, deci avem cam aceleasi inclinatii estetice.

Mi se pare important si interesant ca in acest moment in majoritatea tarilor europene s-a ajuns la un sistem social foarte bine organizat, in care etnia nu mai este considerata o problema. Cred ca in 10-20 de ani masurile legislative pe care aceste state le vor impune vor rezolva definitiv problema diferentierii pe criterii etnice”, concluzioneaza cu optimism si convingere, Lavinia Olmazu.

———————————————

Extras din Declaratia Universala a Drepturilor Omului

(adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite la 10 septembrie 1948)

 

Articolul 1

Toate fiintele umane se nasc libere si egale in demnitate si in drepturi. Ele sunt inzestrate cu ratiune si constiinta si trebuie sa se comporte unele fata de altele in spiritul fraternitatii.

 

Articolul 2

Fiecare om se poate prevala de toate drepturile si libertatile proclamate in prezenta Declaratie fara niciun fel de deosebire ca, de pilda, deosebirea de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau orice alta opinie, de origine nationala sau sociala, avere, nastere sau orice alte imprejurari.

In afara de aceasta, nu se va face nicio deosebire dupa statutul politic, juridic sau international al tarii sau al teritoriului de care tine o persoana, fie ca aceasta tara sau teritoriu sunt independente, sub tutelă, neautonome sau supuse vreunei alte limitări a suveranitătii.

————————————————

Pagina 2 din 2:Pagina precedentă

Autor articol: Marcel Istrate
Etichete: , , , , , , , , , ,

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!