Doar de pe scaun

Articol publicat in sectiunea Editorial Sport pe data 7 noiembrie 2014

Exodul antrenorilor și fotbaliștilor români în țările din zona Golfului a avut întotdeauna la bază o singură motivație, și discutăm de motivația financiară. Fotbalul este, deși nu mulți îl percep așa, o meserie ca oricare alta. Nimic deosebit, în esență, față de strungari, vidanjori, măturători, vânzători, asiguratori, consilieri bancari, vatmani sau, de ce nu, față de un carmangiu.

Desigur, este o meserie mai aparte, care vine la pachet și cu unele avantaje. Bani, mașini, femei, mass-media, droguri, alcool. O viață care te poate ridica pe culmi rapid, dar care te poate ucide și mai repede. Unii îi rezistă și ajung la final. Alții nu înțeleg cu anii partea cu meseria, pe care am explicat-o mai sus, și ajung ca la final de carieră să nu mai aibă loc nici măcar în lotul unei anemice echipe din India. Liberul arbitru, și aici nu avem ce spune, fiecare alege atât cât înțelege că este de ales.

Laurențiu Reghecampf s-a lăsat și el atras de mirajul sumelor practicate în fotbalul arab și a acceptat să se așeze pe banca tehnică a celor de la Al Hilal. Bine, nu putem fi siguri în cine a urlat mai puternic mirajul banilor, în el sau în deloc agreabila sa soție. A primit. A primit ceea ce nu ar fi primit în ani de zile la Steaua. Însă a pierdut finala Cupei Campionilor Asiei în fața unei echipe care există de doar 3 ani, Sidney Wanderers, și pe care chiar el s-a grăbit să o considere “mică”. Iar arabii nu au stat pe gânduri: “Ți-am dat bani, ți-am dat mașină, ți-am dat casă…și tu?” Așa titrează presa saudită, asta-l întreabă pe Reghe.

Pentru a răspunde la întrebarea asta, Reghecampf va trebui întâi să-și explice de ce a preferat să stea între două cocoașe când știa că îi place să conducă doar de pe scaun?

Autor articol: Bogdan Constantinescu

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!