Dosarul Revoluției, clasat de procurorii militari

Articol publicat in sectiunea Politică internă pe data 30 octombrie 2015

revolutie 89

Ministerul Public anunță că procurorii de la Parchetul Militar au decis clasarea dosarului privind Revoluția din decembrie 1989. Ordonanța de clasare poate fi contestată la procurorul șef al Parchetului Militar și apoi la instanță. Potrivit Agerpres, decizia a fost luată de procurorii militari Marian Tudor, Codruț Mihalache și Claudiu Culea.

Printre motivele de închidere a dosarului Revoluției se află împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale, faptele nu există sau nu sunt prevăzute de legea penală și intervenirea amnistiei.

Procurorii militari din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Parchetelor Militare au finalizat cercetările în dosarul 11/P/2014 privind fapte comise în contextul evenimentelor din decembrie 1989, care au avut ca rezultat decesul, rănirea și lipsirea de libertate a unor persoane, precum și distrugerea unor bunuri, se arată într-un comunicat al Ministerului Public.

Faptele comise în contextul evenimentelor din decembrie 1989 au făcut, inițial, obiectul a 4.544 de dosare penale. Pe parcursul desfășurării cercetărilor, în 2.172 de dosare  s-a dispus reunirea cu alte cauze, în funcție de zonele în care au avut loc evenimentele. De asemenea, în alte 32 de dosare s-a dispus declinarea competenței de soluționare în favoarea parchetelor civile.

În raport de competența materială, respectiv de complexitatea cauzelor, o parte dintre dosarele instrumentate inițial de către parchetele militare de pe lângă tribunalele militare București, Iași, Cluj și Timișoara, au fost declinate în favoarea parchetelor militare ierarhic superioare, respectiv preluate de către acestea, în principal de către Secția Parchetelor Militare.

În 112 dosare, Secția Parchetelor Militare (Direcția Procuraturilor Militare) și celelalte parchete militare au dispus trimiterea în judecată a 275 de inculpați, din care: 25 de generali (10 din cadrul MApN și 15 din cadrul MI), 114 ofițeri ( 32 din cadrul MApN și 82 din cadrul MI), 13 subofițeri (8 din cadrul MApN și 5 din cadrul MI), 36 militari în termen și 87 civili.

Potrivit comunicatului, perioada cuprinsă între 16.12.1989-22.12.1989, până la plecarea fostului președinte Nicolae Ceaușescu din clădirea Comitetului Central al Partidului Comunist Român (CC al PCR), a fost caracterizată de acțiuni violente de reprimare a manifestațiilor anticomuniste și antidictatoriale din mun. Timișoara, Cluj și București, respectiv de măsuri de împiedicare a extinderii acțiunilor de protest în celelalte localități ale țării.

Folosindu-se de pârghiile puterii absolute pe care o deținea în partid și în stat, Nicolae Ceaușescu, cu aprobarea Comitetului Politic Executiv al Partidului Comunist Român, a acționat, încă de la început, pentru reprimarea brutală a manifestațiilor, dispunând implicarea unor forțe supranumerice și eterogene, aparținând miliției, securității și armatei.

În baza deciziilor și ordinelor primite de la nivel central, conducerea politică și militară locală, sub directa coordonare a unor factori de conducere politică și militară de la nivel central, a luat măsuri pentru punerea în executare a acțiunii de reprimare și a ordonat intervenția forțelor de ordine, care a avut ca rezultat uciderea, rănirea prin împușcare, vătămarea corporală și reținerea unui număr mare de persoane.

Materialul de cercetare efectuat în dosarul 11/P/2014 se referă la 709 persoane decedate, 1.855 persoane rănite prin împușcare, 343 persoane rănite în alte împrejurări sau care au suferit diferite traume, respectiv 924 persoane reținute.

Din cele 709 persoane decedate, 161 sunt ofițeri, subofițeri și militari în termen. În unele situații, decesul s-a datorat manevrării imprudente a armamentului, victimele fiind din rândul celor care s-au aflat în imediata apropiere a făptuitorilor. De asemenea, nu în toate cazurile decesul s-a produs prin împușcare, existând situații în care decesul s-a datorat altor cauze (ex. agresiune, incendiere, accident rutier, accident aviatic etc.). În unele situații, există autoritate de lucru judecat, în sensul că autorii infracțiunilor de omor au fost trimiși în judecată și condamnați. În alte situații cu privire la împrejurările în care s-a produs decesul s-au dispus soluții de netrimitere în judecată, soluții care nu au fost, ulterior, infirmate. Nu în toate cazurile decesul s-a datorat unei fapte prevăzute de legea penală, existând situații în care decesul a fost urmare a unui act suicidal (împușcare, precipitare etc.), manevrării imprudente a armamentului din dotare de către cel în cauză sau s-a datorat unor cauze patologice.

Din cele 1.855 persoane rănite prin împușcare, 420 sunt ofițeri, subofițeri și militari în termen. Ca și în cazul persoanelor decedate, există situații în care rănirea s-a datorat manevrării imprudente a armamentului. În unele situații există autoritate de lucru judecat, în sensul că autorii au fost trimiși în judecată și condamnați. În alte situații s-au dispus soluții de netrimitere în judecată, soluții care nu au fost, ulterior, infirmate. Există și situații în care, deși susțin că au fost rănite în diferite împrejurări, persoanele în cauză nu au prezentat acte medicale care să ateste existența unor leziuni sau s-a stabilit că leziunile nu au fost produse prin împușcare.

Autor articol: Amira Damian

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!