Drama refugiaților, un test pentru Europa

Articol publicat in sectiunea Politică externă pe data 4 septembrie 2015

refugiati Siria1Tragedia milioanelor de oameni care au fost izgoniți din țările lor de origine din cauza războaielor civile pentru a muri pe drum, sufocați în mașini sau înecați în mare, este privită „în direct” de câteva zile pe sutele de canale media din întreaga lume. Imaginile cu mii și mii de oameni disperați, gata să facă orice pentru a trece încă un gard ridicat de civilizații europeni, dau peste cap toate calculele forurilor europene. Dar unde este România în tot acest drum al refugiaților spre Europa?

Numărul refugiaților sirieni este într-adevăr uluitor – aproximativ 4,5 milioane, așa cum estimează un raport al ONU. Doar că 1,6 milioane s-au oprit în Turcia, 1,6 milioane în Liban, în Iordania au ajuns aproape 700.000, iar în Irak 242.000. La porțile Europei au ajuns aproximativ 250.000 de refugiați sirieni. Cifre care sunt de ajuns să împartă Europa. Lăsând deoparte că poate unii sunt răspunzători pentru situația dezastruoasă din Siria, statisticile arată că nu există niciun pericol real de islamizare, populația Uniunii Europene numărând astăzi, potrivit celor mai optimiste estimări, doar 3% cetățeni de religie musulmană. Distincția seacă făcută de tot mai multe state și politicieni între refugiații sirieni și imigranții economici, între cei care fug de groaza războiului și cei care pleacă în căutarea unei vieți mai bune, rămâne o pată neagră pe obrazul Europei.

„Culmea ironiei este că astfel de distincții sunt făcute de țări precum Polonia, ai cărei cetățeni în trecut au fost de multe ori în ambele situații pe care acum statul lor le discriminează – și refugiați, și imigranți economici. La fel de greu de înțeles sunt, din aceeași perspectivă, și reacțiile altor state precum Slovacia, pentru că de la Ungaria lui Orban oricum nu am fi avut alte așteptări. Cât despre cinismul unor țări ca Germania sau Marea Britanie, care privesc și își calculează pașii doar din perspectiva economică a beneficiilor sau pagubelor pe care le-ar avea de suferit de pe urma valului de refugiați, cred că nu mai sunt prea multe de spus”, se arată într-o analiză ziare.com.

Reuniunea miniștrilor de interne

Miniștrii de interne din Uniunea Europeană se vor reuni de urgență, pe 14 septembrie, la Bruxelles, în contextul în care blocul comunitar încearcă să găsească soluții în fața agravării crizei imigranților.

„Pentru a evalua situația de pe teren și acțiunile politice în desfășurare și pentru a discuta despre noi inițiative de consolidare a răspunsului UE, ministrul luxemburghez pentru imigrație și azil, Jean Asselborn, a decis organizarea unui Consiliu JAI (Justiție și Afaceri Interne – n.r.) extraordinar”, a precizat, într-un comunicat, Luxemburgul, care asigură președinția rotativă a UE. „Fenomenul migrației în afara și în interiorul Uniunii Europene a luat recent proporții nemaiîntâlnite”, a mai menționat președinția luxemburgheză a UE, relatează AFP și DPA. Discuțiile se vor concentra pe procedurile de expulzare a imigranților dacă solicitarea lor de azil este respinsă, pe cooperarea cu țări terțe și pe măsuri de prevenire a traficului cu imigranți, se mai menționează în comunicat.

Anterior, miniștrii de interne francez, german și britanic au cerut organizarea unui Consiliu JAI „în următoarele două săptămâni”, pe fondul crizei imigranților.

Bernard Cazeneuve, Thomas de Maiziere și Theresa May „cer președinției luxemburgheze a Uniunii Europene să organizeze un prim consiliu JAI (Justiție și Afaceri Interne) în următoarele două săptămâni pentru a pregăti eficient deciziile celui din 8 octombrie și pentru a progresa în mod concret”, se menționează într-un comunicat de presă comun publicat după întâlnirea celor trei miniștri, în marja unei reuniuni, la Paris, a reprezentanților din nouă țări europene, având ca temă securitatea transporturilor.

În cursul întâlnirii, cei trei au „subliniat necesitatea de a lua măsuri imediate pentru a face față provocării pe care o constituie aceste afluxuri de imigranți”. Ei au insistat în special pe „urgența de a înființa, cel mai târziu până la sfârșitul anului”, în Grecia și în Italia, a așa-numitelor „hot spots”, centre de triere în care să se poată face distincția între refugiați și imigranți economici ilegali. Cei trei miniștri doresc totodată întocmirea „cât mai rapidă” a unei „liste cu țări de origine sigure” pentru a „completa regimul de azil european comun, a-i proteja pe refugiați și a asigura eficiența returnărilor imigranților ilegali în țările de origine”.

Românii și traficul de persoane

România este tranzitată de o rută a migrației spre Europa, reiese din documente oficiale ale Europol. Este, deocamdată, o rută de importanță secundară, dar studii recente ale diverselor organizații de profil arată că rețelele de traficanți demonstrează capacitate de reacție rapidă la măsurile pe care diverse state le adoptă în încercarea de a controla sau stăvili fluxurile de imigranți.

În condițiile în care vecinii, Bulgaria și Ungaria, își mobilizează armatele naționale în operațiuni de limitare a migrației, din România se aud asigurările vicepremierului Gabriel Oprea cum că nu există o presiune migraționistă crescândă pentru țara noastră, scrie presa de la București. Pe de altă parte, în fundalul acestor asigurări, nu trece o zi în care să nu fie arestați în Europa de Est cetățeni români care lucrează pe post de călăuze pentru imigranți.

Din perspectiva românească, declarațiile lui Gabriel Oprea sunt formal adevărate. „Geografic, nu ne regăsim ca teritoriu pe culoarul Balcanilor de Vest, prin state care, la rândul lor, sunt furnizori de migrație ilegală. Ca perspectivă economică și din punctul de vedere al asistenței sociale, nu există comparație între România și vestul Europei (vezi prevederile legale în baza cărora se alocă azilanților pentru hrană mai puțin de 4 lei pe zi de persoană) – pentru imigranți nu e o miză economică rămânerea pe teritoriul României. Noii migranți aleg preponderent ca destinații locuri unde sunt stabiliți concetățeni sau grupuri religioase apropiate”, a declarat Oprea.

Din perspectiva europeană, lucrurile arată totuși diferit: un număr îngrijorător de mare de români par conectați la rețele de trafic uman, în calitate de cărăuși. Ambasada României la Budapesta a fost informată, duminică, de Poliția ungară, că un cetățean român a fost reținut în cursul dimineții în apropierea localității Kistelek pentru suspiciunea de trafic de persoane, MAE precizând că numărul românilor reținuți în Ungaria începând din 26 august este de 27.

„Ambasada României la Budapesta a fost informată astăzi, 30 august 2015, de Poliția ungară că un cetățean român a fost reținut în această dimineață în apropierea localității Kistelek pentru suspiciunea de trafic de persoane”, se menționează într-un comunicat transmis de MAE.

Ministerul de Externe precizează că, din data de 26 august, în Ungaria au fost reținuți 27 de cetățeni români pentru trafic de persoane. Până în acest moment, niciunul dintre aceștia nu a solicitat asistență consulară, conform sursei citate. „Ambasada României la Budapesta menține legătura cu autoritățile ungare în cazurile cetățenilor români reținuți în Ungaria pentru trafic de persoane”, se mai arată în comunicat.

Autor articol: Amira Damian

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!